Will the EU survive the Coronavirus crisis?

Yes, because after the financial, immigration and Brexit crisis the EU is better prepared to deal with crises.
4% (2 votes)
Yes, because this crisis will remind Europe there is no other option but to stay united.
33% (17 votes)
Yes, because new world leaders will prefer the EU to stay united.
2% (1 vote)
Yes, because you must secure your own mask first before helping others.
51% (26 votes)
No, because this crisis will represent the ultimate proof of the the lack of European solidarity.
10% (5 votes)
Total votes: 51

Comments

Probabilitatea ca Uniunea Europeana să funcționeze ca până acum, spre un model federal, este redusă, având în vedere crizele economice aproape constante din ultimii 12 ani, decalajul economic dintre Vest-Est și Nord-Sud, criza imigrației ilegale și noile măsuri de carantină ce implică închiderea granițelor. Se poate "forța" o centralizare însă este puțin probabilă din moment ce ar însemna ca țările privilegiate geoeconomic să-și mărească contribuțiile financiare, cel mai probabil UE va supraviețui ca nume însă se va descentraliza și va avea cel mult un model confederativ spre deosebire de ce s-ar fi dorit până acum.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 26
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

După Brexit, criza provocată de răspândirea virusului COVID-19 este una dintre cele mai grele lovituri primite de Uniunea Europeană. Gestionarea acestei crize presupune o comunicare și o coordonare strânsă între Instituțiile Europene și cele ale statelor membre. La conferința de presă din 13 martie 2020, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat toate statele membre la solidaritate pentru a încetini răspândirea virusului, alături de diverse măsuri pentru ajutorarea tuturor statelor din Uniunea Europeană. Piața Unică Europeană trebuie să funcționeze în ritmul său normal, tocmai pentru a se putea evita penuria, iar realimentarea stocurilor de echipamente de protecție (măști, mănuși, dezinfectante) trebuie realizată în mod regulat. Desigur, strategiile elaborate la nivel european trebuie să fie adoptate și implementate unilateral de către statele membre, însă acestea, la rândul lor, trebuie să își elaboreze propriile măsuri pentru protecția propriilor cetățeni, dar și pe cei ai altor state. Însă aceste măsuri trebuie să fie adaptate la problema izbucnită pe plan european; statele nu trebuie să ia decizii de unele singure, întrucât ar produce acel ,,efect de domino" ("domino effect"), ceea ce ar determina o dezbinare în cadrul Uniunii Europene. Aceste recomandări au venit ca răspuns la deciziile Germaniei, Franței și Cehiei, care au anunțat interdicții privind exporturile de echipamente de protecție pentru a evita penuria în plan național, măsuri ce contravin principiului liberei circulații a bunurilor în cadrul Uniunii. The Emergency Response Coordination Centre este centrul care se ocupă de gestionarea crizelor în cadrul Uniunii Europene. Conform "The Union Civil Protection Mechanism", când un stat membru nu poate gestiona o criză pe cont propriu, alte state membre capabile să ofere asistență se implică. Însă guvernele trebuie să se asigure că au suficiente resurse pentru propriile spitale, pentru tratarea propriilor cetățeni și pentru protejarea propriului personal medical, iar mai apoi să ofere ajutor și altora. Același centru a apelat pentru ajutorarea Italiei în lupta cu virusul COVID-19 la diverse țări europene, în frunte cu Germania, care, însă, a refuzat să trimită măști de protecție către Italia. Gestul ,,locomotivei Europei" poate fi interpretat ca fiind egoist, însă se merge pe principiul "In the event of emergency, put your oxygen mask on first". Testele NASA au demonstrat cât de importantă este respectarea acestui principiu, unul dintre cercetători experimentând efectele adverse (side effects) ale nerespectării ,,put the mask on yourself first": simptome asemănătoare hipoxiei ce l-au lăsat slăbit, dezorientat și incapabil de a se salva sau de a-i ajuta pe alții. Observăm astfel că ajutându-i pe alții, în primul rând, sau dacă nu este pusă masca la timp, persoana în cauză își poate pierde abilitatea de a recunoaște forme și fețe, sau chiar propria viață. Înțelegem gestul Germaniei ca fiind unul protecționist la adresa propriei sale populații, protejând-o de temutul virus, ca mai apoi, să poată oferi, la rândul său, protecție și altor țări afectate. Într-adevăr, relațiile dintre statele Uniunii Europene vor fi puse la încercare în urma gestionării acestei crize, însă Uniunea, în ansamblul ei, va supraviețui și va funcționa în parametri normali treptat, cum a mai făcut-o și până acum.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 33
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Nu uita sa analizezi toate variantele propuse cand vei raspunde la o intrebare. Ca sa poti alege ceea mai buna varianta de raspuns, trebuie sa le analizezi pe toate. Noua ne intereseaza, cand citim raspunsul tau, nu doar sa stim ce varianta ai ales, ci si evaluarea ta a fiecareia dintre optiunile de raspuns disponibile.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 8
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

După recenta izbucnire a coronavirsului, care a început în luna decembrie 2019, în orașul Wuhan din China, s-a declanșat o pandemie la nivel global care a pus în pericol securitatea națională a tuturor statelor. În timp ce China s-a confruntat cu această problemă majoră și a reușit eficient să rezolve în mare parte problema, statele UE și în special Italia, a devenit vulnerabilă la această problemă care a devenit o provocare pentru viitorul structurii UE. Epidemia de coronavirus pune în dezbatere problema ce ține de viitorul UE, dacă poate continua să-și continue existența și dacă este capabilă să facă față acestor provocări. SUA a luat măsuri stricte de a interzice timp de o lună cetățenilor din UE să circule pe teritoriul SUA. China a făcut același lucru pentru a stopa pandemia internă. Însă UE nu a întreprins aceleași măsuri la timp și a devenit focarul principal la momentul actual. Toate acțiunile care se fac acum în Uniunea Europeană sunt luate prea târziu și din acest motiv infecția s-a răspândit peste tot și a apărut deja o pandemie. Prin urmare statele UE se confruntă cu o lipsă de solidaritate, în special solidaritate față de cea mai afectată țară din UE, Italia. Sistemul de sănătate italian s-a prăbușit din cauza supraîncărcării numărului mare de infectați care nu pot fi diagnosticați și tratați eficient, din motiv că nu se ajung resurse și medici. Din acest motiv coronavirusul se răspândește rapid în toată Europa. În urma acestei probleme, celelalte state și în special cele mai dezvoltate ca Germani, nu se grăbesc să acorde vreun ajutor. Germania, Franța și Cehia au anunțat interdicții privind exporturile de echipamente de protecție pentru a evita deficitul acestora la nivel național, iar aceste măsuri contravin spiritului liberei circulații a mărfurilor în UE. Dar aceste măsuri sunt luate din motiv că echipamentele de protecție, cum ar fi măștile de față, sunt deja insuficiente în majoritatea țărilor UE, ceea ce îi pune pe medici și asistenți în pericol. UE se bazează pe China, care este principalul distribuitor de echipamente de protecție și medicamente. Prin urmare în circumstanțele apărute țările UE încearcă mai întâi să asigure securitatea și stabilitatea națională, apoi în fericirea unui succes, țările respective vor acorda ajutor și celorlalte state care nu vor reuși să depășească criza. La fel a procedat și China, care la începutul epidemiei s-a mobilizat eficient și a reușit să stopeze în mare parte pandemia internă, iar ulterior au oferit echipamente de protecție, medicamente și au trimis un grup de specialiști și medici în Italia și alte state pentru a acorda ajutor. De aici putem să deducem că statele mai întâi își pun masca de protecție pentru a supraviețui ele însele, pentru a putea face față problemelor interne ca prin urmare să aibă posibilitatea de a ajuta și alte state să supraviețuiască. În consecință putem constata că UE va face față acestei crize și va supraviețui, chiar dacă la început se confruntă cu o solidaritate delicată. Această criza posibil că va provoca UE ca în viitor să creeze un sistem de sănătate comun, puternic și bine organizat care să fie pregătit pentru asemena cazuri.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 38
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Încă de la fondarea sa, Uniunea Europeană a fost, prin definiție, un proiect supranațional. Prin compromis și negociere, statele membre s-au angajat să construiască o solidaritate reciprocă. Astăzi, solidaritatea europeană este pusă la grea încercare de pandemie, iar efectul secundar poate cel mai evident al Covid-19 este consolidarea tendințelor naționaliste. Germania este cel mai bun exemplu în acest caz prin interzicerea exporturilor de măști către vecinii săi. Din cauza acestor acte egoiste ar spune unii, Italia în special se simte abandonată de UE, ajutorul venind, în mod paradoxal, din China. Săptămâna trecută, Polonia, Cehia și Danemarca și-au închis granițele, exemplul lor fiind urmat și de alte state membre, precum Germania și Ungaria. În acest sens, situația generată de Covid-19 poate fi considerată o versiune mai extremă a crizei refugiaților de acum 4 ani. Atunci UE nu a reușit să găsească o soluție unanim acceptată pentru migranți. În schimb, Ungaria și Austria și-au închis granițele și au încercat să combată încercările de reformă a legislației europene privind azilul. Din cauza acestei lipse de consens la nivelul tuturor statelor membre, UE a fost incapabilă să rezolve problema, iar situația actuală nu este cu mult diferită. Când Europa este pusă în fața unor astfel de evenimente, solidaritatea, loialitatea și responsabilitatea luării deciziilor revine fiecărei națiuni în parte. Cetățenii de rând realizează că în asemenea momente, numai propriile națiuni pot acționa rapid și fără a fi nevoie de numeroase ședințe la nivel înalt în care să se ia decizii. Afirmația făcută este susținută de imaginile ce au împânzit internetul cu italieni în carantină care se susțin reciproc folosindu-se de tricolorul italian, nu de stelele europene. Fiecare astfel de eșec de a acționa eficient și cu promptitudine la nivel UE este ocazia perfectă pentru ca populiștii, naționaliștii și euroscepticii să iasă în față și, prin critică și manipulare, să câștige partizani. Pentru a analiza și celelalte variante de răspuns, personal, înțeleg și sunt de acord că este cel mai corect lucru este să îți pui prima dată ție masca de protecție pe principiul „protejându-mă pe mine îi protejez și pe ceilalți”, dar cetățenii UE aflați în suferință nu vor privi lucrurile așa. În contextul unor stări de doliu național, ca în Italia, orice ajutor, cât de mic, venit la timpul potrivit sub stindardul UE ar demonstra cetățenilor că fac parte dintr-un întreg mult mai mare și că au parte de sprijin. Oamenii îndurerați nu apelează la rațiune, astfel că gestul va fi considerat un act de lipsă de solidaritate care le va schimba percepția asupra încrederii în UE. În privința liderilor UE care vor vrea să fie uniți, realitatea ne-a demonstrat că tot pe cont propriu au acționat (exemplul statelor membre Schengen care și-au închis granițele). Râspunzând la întrebarea „va supraviețui Uniunea Europeană crizei Coronavirus?”, nu cred că răspunsul este unul categoric optimist sau pesimist. Nu consider că se va ajunge atât de departe încât UE să se destrame, dar nici bine nu cred că va face pandemia. Din punct de vedere instituțional cel puțin, UE este foarte vulnerabilă în fața crizelor de acest tip. Cu toate acestea, o structura atât de complexă precum cea europeană nu poate fi distrusă de un singur eveniment, fie el și o pandemie.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 30
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

În opinia mea, Uniunea Europeană a fost lovită de criza Coronavirus când abia începuse să îsi revină din situația Brexit, iar acest lucru a dus la o reacție lentă asupra pericolului unei pandemii. Epidemia cu Coronavirus este incontestabil serioasă și cu mare potențial destabilizator. Italia a devenit poarta de intrare a acestui virus, pe continentul European și nu a durat mult timp pana a început să se extindă pe toată suprafața Uniunii Europene și nu numai, ducând la abordarea de politici nationaliste și egoiste din cauza fricii ce s-a instalat în fiecare țară. În mod evident întreaga economie globală este afectată de fenomenul Coronavirus, cu producții încetinite, comerț îngreunat, tranzacții financiare descurajate. Economia Uniunii Europene va avea și ea de suferit, dar unele țări vor fi mai afectate decât altele. În momentul actual cred ca Uniunea Europeana va supraviețui acestei crize, si țările europene vor avea nevoie sa fie solidare pentru a se reface dupa ce va trece amenințarea COVID 19, dar totul depinde de cum ne vom comporta acum. Ministrul francez de finanțr Bruno Le Maire sustine că Dacă fiecare va fi doar pentru sine, dacă vom lăsa alte state să se prăbuşească, dacă îi vom spune Italiei, de exemplu, 'descurcaţi-vă singuri', Europa nu-şi va mai reveni”. În spiritul coeziunii europene, în care unii încă mai credem, dar și, pragmatic, pentru a limita efectele economice negative ale epidemiei, consider ca trebuie sa ne unim și să luptam împreuna, toate statele Uniunii Europene pentru ca aceasta sa poată supraviețui fara multe daune.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 27
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

La ora actuală, întrebarea dacă UE va supraviețui pandemiei coronavirusului se află pe buzele tuturor. De regulă, organizarea asistenței medicale este responsabilitatea fiecărui stat membru, în timp ce UE completează politicile naționale pentru a atinge obiective comune. Rolul acesta de coordonare este tocmai pentru a proteja cetățenii uniunii și de a genera economii de scară prin punerea în comun a resurselor. Președinta Ursula von der Leyen a prezentat un set de măsuri care își propune printre altele să atenueze efectele negative asupra nivelului de trai al populației și asupra economiei, flexibilizând la maximum normele bugetare ale UE, să înființeze o inițiativă pentru investiții în răspunsul la coronavirus în valoare de 37 de miliarde EUR, pentru a furniza lichidități întreprinderilor mici și sectorului asistenței medicale și să asigure o aprovizionare adecvată cu echipamente de protecție și materiale medicale în toată Europa. Dar s-a reușit acest lucru? Uniunea a rezistat crizelor successive din ultimii ani asupra monedei unice, migrației și a Brexitului, însă acum este pusă la încercare de pandemie. Acest virus a transformat dinamica pieței unice a UE, iar avantajele spațiului Schengen, al călătoriilor fără frontiere, au devenit amenințări. Cu siguranță, Uniunea Europeană a învățat ceva din celelalte crize, la fel cum va învăța și din aceasta. Rămâne de văzut dacă va fi mai bine pregătită să facă față crizelor. Cu toate acestea, țările partenere din Uniunea Europeană și-au închis granițele, aplică o serie de limitări și restricții, dar mai ales, acționează în interes propriu, solidaritatea europeană situându-se sub semnul întrebării. Guvernele naționale au implementat controale la export, de teama că ar putea rămâne fără echipamente de protecție și consumabile medicale. Țări precum Germania, Cehia, Franța, chiar și România, au anunțat interdicții privind exporturile de echipamente de protecție și aparate de ventilație din motive întemeiate, pentru a nu se confrunta cu lipsuri în plan național. Golul asistenței europene a fost umplut de China, Italia și Belgia bazându-se pe donațiile din partea acesteia. Prin urmare, am putea afirma că o solidare globală funcționează ori că aceasta ar putea reprezenta o modalitate de asigurare și securizare a partenerilor economici. Președintele Partidului Popular European, Donald Tusk, a denunțat într-un interviu comportamentele „naționaliste” ale unor state membre ale Uniunii Europene în lupta împotriva noului coronavirus și a pledat pentru mai multă cooperare. Statele au datoria de a-și ajuta cetățenii, iar varianta de răspuns că noii lideri mondiali vor prefera ca UE să rămână unită nu cred că poate fi complet valabilă în acest moment, când statele acționează și fac eforturi pentru stabilizarea situației interne înainte de toate. Pentru a concluziona, Uniunea Europeană va supraviețui crizei, însă va fi nevoită să își modifice strategiile, să renunțe la anumite reguli pentru a reuși să obțină solidaritatea dorită. Pe termen lung, economia va fi afectată și va fi nevoie de un plan de acțiune pentru ca urmările acestei crize să nu pună presiune mai mare asupra Europei și siguranței Uniunii. Europa nu poate fi închisă la nesfârșit, iar oamenii nu pot sta în case prea mult.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 28
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Având în vedere situația fără precedent cu care se confruntă statele membre ale UE și nu numai, este destul de dificil de a preconiza un răspuns clar cu privire la viitorul Uniunii, însă consider că deznodământul va crește spiritul solidar. Pentru o analiză cât mai obiectivă, fiecare variantă de răspuns de mai sus are un rol relevant. Așadar, este clar faptul că echilibrul Uniunii a avut de suferit în ultimii ani din cauza crizei financiare, a crizei de imigrare și în cele din urmă a Brexitului, evenimente pe care a trebuit să le confrunte și să găsească cele mai bune soluții pentru a rămâne în picioare. Însă nicio variantă actualizată a Uniunii nu a reușit să o pregătească pentru criza cauzată de coronavirus. Astfel, atât în timpul crizei refugiaților, cât și acum, Italia s-a confruntat cu un gust al lipsei de solidaritate din partea UE și așa cum a declarat și M. Massari (ambasador italian UE), comparând crizele, „țările care nu sunt afectate imediat nu sunt dispuse să ajute”. Mai mult decât atât, el consideră că „fiecare țară are percepții diferite asupra amenințărilor, însă noi (Italia), considerăm criza de coronavirus o amenințare globală și europeană, care are nevoie de un răspuns european, deși alte țări par să nu o vadă în acest fel.” Când situația a devenit destul de alarmantă în Italia, cel mai mare focar al Europei, Maurizio Massari a cerut furnizarea de echipamente medicale din statele membre, dar nu a primit niciun răspuns. Primul ajutor a venit din partea Chinei, care a trimis Italiei nouă experți medicali și 31 de tone de materiale medicale, inclusiv echipamente pentru unități de terapie intensivă, echipamente de protecție medicală și medicamente antivirale. Acum statele membre, afectate mult mai puțin de coronavirus față de Italia, nu au mai avut nici o scuză pentru lipsa de solidaritate, deoarece ajutorul a venit din partea statului care s-a confruntat timp de aproape 3 luni cu această criză, de aici și criticile dure ale Italiei. Răspunsurile care spun că UE va rezista crizei actuale pentru că nu exisă o soluție mai bună decât aceea de a rămâne uniți, sunt de asemenea valabile, chiar și Ursula von Der Leyen este de părere că UE poate face față acestui șoc, dacă este determinată, coordonată și unită. Răspunsul relativ întârziat al Comisiei Europene în urma răspândirii rapide în Europa vine în sprijinul statelor membre pentru a soluționa actuala criză, oferind recomandări de acțiuni comune. Astfel, prioritatea sa este de a inversa tendința infectărilor, pentru a oferi sistemelor de sănătate și personalului medical timpul și spațiul necesar pentru a se ocupa de cei care au nevoie de îngrijiri. Totodată, dorește să garanteze sănătatea și siguranța cetățenilor prin protejarea împotriva răspândirii virusului, dar și să mențină fluxul de mărfuri, toată atenția fiind îndreptată asupra Centrului de coordonare pentru răspunsuri la situații de urgență. De asemenea, Comisia îndeamnă ca statele să nu adopte măsuri necoordonate sau chiar contradictorii care să submineze, în cele din urmă, eforturile comune de combatere a epidemiei. În ceea ce privește punerea propriei măști înainte de a-i ajuta pe ceilalți, este o variantă care în primă fază oferă un sentiment al lipsei de solidaritate, de acutizare a euroscepticismului și naționalismului. Interdicția privind exporturile de echipamente de protecție în state precum Germania, Franța, Rep. Cehă, măsură ce contravine spiritului liberei circulații a mărfurilor în UE, poate genera un dezechilibru general. Este lesne de înțeles că în contextul unei crize sanitare, fiecare stat va căuta să asigure protecția propriilor cetățeni, apoi a întregii Uniuni, deoarece prin ajutorarea altor state, cetățenii se vor simți neglijați și va duce la o instabilitate națională. Consider că asta ar putea explica de ce în cadrul summitului din 25 martie al liderilor statelor membre UE, a eșuat planul european pentru reactivare economică, când Italia şi Spania au cerut măsuri mai clare, iar Germania şi Olanda au spus că refuză să împartă costurile crizei sanitare.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 26
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză serioasă şi aceasta este generată de Coronavirus. În opinia mea, consider că epidemia cu Coronavirus este severă şi are un potenţial ridicat de a dezechilibra mai multe planuri ( social, economic, politic, religios). În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, statele membre au devenit extrem de vulnerabile în faţa acestei epidemii care a devenit, totodată, o adevărată provocare la adresa Uniunii Europene. Putem afirma că Italia este graniţa pe unde a pătruns Coronavirus în spaţiul european şi pas cu pas acesta s-a extins în toată Europa. Mai mult decât atât, toate statele din cauza virusului au luat măsurii egocentrice şi de asemenea, au creat politici cu nuanţe naţionaliste. Aceste acţiunii egoiste denotă faptul că statele membre ale Uniunii Europene nu sunt solidare şi nu îşi oferă ajutor în momentul în care apare vreo primejdie. De exemplu, Germania, Franţa şi Cehia au hotărât să oprească exportul cu medicamente şi echipamente de protecţie, deşi Italia ar fi avut nevoie prin prisma faptului că situaţia de acolo este critică. În altă oridine de ideii, domeniul economic din sfera mondială se va confrunta cu diverse probleme din cauza fenomenului Coronavirus, deoarece tranzacţiile financiare sunt demobilizate, comerţul şi producţiile sunt realizate în condiţii precare . În plus, economia Uniunii Europene va fi şi ea afectată, deoarece statele nu sunt solidare şi nu îşi oferă ajutor reciproc pentru a face faţă acestei crize. De altfel, sunt de părere că această criză nu va duce la destrămarea Uniunii Europene, la un moment dat cred că statele membre vor înţelege că pentru a supravieţui va fi nevoie să se ajute. După terminarea pandemiei sper ca Uniunea Europeană să creeze un sistem de sănătate solid şi organizat bine pentru a putea face faţă problemelor de acest gen.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 27
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

După fenomenul Brexit, pandemia coronavirus este o altă grea încercare pentru UE. Această criză la nivel european este amplificată în primul rând de lipsa competenței de a acționa în materie de sănătate, UE fiind nevoită să creeze un sistem mai solid din acest punct de vedere. Un alt aspect important este reprezentat de faptul că statele membre din interior au acționat sub formă de măsuri benefice strict propriului stat, unele fiind chiar contrare intereselor celorlalte state membre. Aceste măsuri se referă la închiderea unilaterală a frontierelor, interzicea de exporturi a echipamentelor medicale etc. Toate aceste lucruri nu produc decât consecinte negative la nivelul UE din punct de vedere economic, politic etc și determină apariția unuin euroscepticism. Atitudinea statelor de a acționa după propriul interes poate lansa interpretări naționaliste, însă ea se reduce la dorința lor de a-și proteja propriul teritoriu, respectiv cetățenii, și de aceea ele recurg la toate măsurile posibile pentru a depăși această problemă. Deși prin protejarea propriei națiuni se arată o lipsă a solidarității, Comisia Europeană a declarat că va mobiliza toate mijloacele disponibile pentru a ajuta statele membre să-și coordoneze răspunsurile naționale. Cu toate acestea sunt de părere ca această criză nu va duce la destrămarea UE, ci după ce se va diminua situația, statele vor înțelege importanța solidarității și a ajutorului comun. De asemenea, această nouă criză la nivel european va întări sectoarele de sănătate publică și va determina UE să găndească planuri economice pe termen lung și măsuri pentru atenuarea impactului socioeconomic la nivelul Uniunii.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 28
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote