Will countries in the Eurozone be better prepared to deal with the Covid-19 crisis than those outside?

Yes, because they will be able to apply a co-ordinated solution to a common problem.
0% (0 votes)
No, because the crisis will affect some of them differently, and they won't be able to devalue their national currencies.
87% (40 votes)
Yes, because the Eurozone will give them access to additional solidarity funds if needed.
7% (3 votes)
Yes, because the Stability Pact has forced them to keep sound public finances in order to be ready for an eventuality like this.
2% (1 vote)
Yes, because the common currency will facilitate foreign investment by members less affected by the crisis in those hardest hit.
4% (2 votes)
Total votes: 46

Comments

Situația provocată de pandemia de COVID-19 pune la încercare întreaga Uniune Europeană. Economia este unul dintre cele mai afectate sectoare, fiind încetinită în urma măsurilor instituite în toate statele membre. Astfel, Comisia Europeană și celelalte instituții-cheie ale Uniunii s-au văzut nevoite să elaboreze și să adopte o serie de programe menite să salveze de la colaps diverse domenii, sub deviza ,,nicio țară nu poate învinge acest virus de una singură". În acest sens, un grup de state, în frunte cu Germania și Olanda, au propus împărțirea poverii economice, întrucât niciun stat nu poate suporta singur toate cheltuielile neprevăzute iscate în urma pandemiei. Chiar dacă circulația liberă a persoanelor în cadrul Uniunii în această situație este restricționată, granițele sunt deschise pentru circulația bunurilor și în scopul achiziționării de echipamente medicale și consumabile. Există, de asemenea, noi promisiuni în ceea ce privește investițiile de energie, resurse și bani în eforturile de cercetare pentru descoperirea unor tratamente sau a unui vaccin împotriva COVID-19. Comisia a propus ca împrumuturile europene comune pe piețele internaționale să fie mai puțin costisitoare pentru statele care deja au o economie fragilă. Această măsură, însă, a stârnit reacții din partea unor țări precum Italia, Franța și Spania. Cu toate că deschiderea către investițiile străine rămâne un principiu de bază pentru Uniune și o sursă majoră pentru funcționalitatea economiei, în același timp au existat unele preocupări cu privire la investitorii străini, în special cu privire la întreprinderile de stat care preiau societăți europene dotate cu tehnologii-cheie și că, de multe ori, investitorii UE nu beneficiază de aceleași drepturi în materie de investiții în țara din care provin. EU FDI Screening a fost adoptat în martie 2019. Acesta instituie pentru prima dată un mecanism la nivelul UE pentru a coordona investițiile străine care ar putea afecta securitatea și ordinea publică a Uniunii și a statelor membre. Acest mecanism se bazează pe obligația statelor de a face schimb de informații cu reprezentanții Comisiei, precum și pe capacitatea Comisiei și a statelor membre de a emite avize și comentarii cu privire la diverse tranzacții. În conformitate cu normele UE existente, statele membre sunt abilitate să analizeze investițiile străine directe din țări terțe din afara Uniunii, pe motive de securitate sau ordine publică. Întrucât protecția sănătății publice este foarte importantă, statele membre pot impune diverse măsuri pentru a răspunde nevoilor naționale și ale Uniunii Europene, sau pot împiedica un investitor străin să preia controlul asupra unei companii. Nu în ultimul rând, The Stability and Growth Pact conține două clauze care permit statelor membre să întreprindă măsuri bugetare adecvate în condiții excepționale. Prima este cunoscută sub denumirea de "unusual events clause", iar cea de-a doua, "general escape clause". Acestea permit ,,abaterea" de la anumite părți ale Pactului, fie pentru că un eveniment neobișnuit din cadrul unuia sau a mai multor state membre are un impact major asupra economiei, fie pentru că Zona Euro sau Uniunea în ansamblul ei se confruntă cu o criză economică severă. Întrucât criza actuală are un impact major asupra finanțelor publice, Comisia Europeană a menționat faptul că ar putea apela la "the unusual events clause". De asemenea, amploarea efortului fiscal necesar pentru protejarea cetățenilor și a întreprinderilor europene și pentru susținerea economiei după încheierea perioadei de pandemie necesită permiterea unei flexibilități mai extinse în cadrul Pactului. Din acest motiv, Comisia și-a propus să se folosească de "the general escape clause". Clauza va permite extinderea deadline-ului pentru ca statele membre să-și corecteze deficitele excesive prin intermediul "the excessive deficit procedure", cu condiția ca aceste state membre să adopte măsurile așa cum sunt recomandate. Observăm o implicare ridicată venită din partea conducerii Uniunii Europene și a statelor din zona euro, care încearcă o uniformizare și o reducere a cheltuielilor suportate de acestea în timpul pandemiei. Astfel, nu putem afirma cu certitudine că statele din Zona Euro sunt mai bine pregătite pentru a trece peste criza de COVID-19, însă este vizibilă o mobilizare la nivelul conducerii Uniunii pentru a ajuta toate statele aflate în impas.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 24
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Nu consider că membrii Eurozone ar fi mai avantajați sau mai bine pregătiți să facă față pandemiei în comparație cu statele non-membre. Miniștrii de finanțe ai țărilor ce au adoptat moneda unică nu au reușit să ajungă la un consens privind măsuri concrete care să ajute statele afectate de Covid-19, la fel cum nu s-au înțeles nici în privința crizei provocată de datoriile de la începutul anilor 2010. Eurogroup-ul format din 19 state ale UE a declarat săptămâna trecută acest lucru, chiar ministrul de finanțe francez fiind cel care a scris pe Tweeter că 16 ore de negocieri au fost în zadar pentru că nu s-a hotărât nimic concret. Mario Centeno, ministrul de finanțe portughez și președintele Eurogroup, a declarat că discuțiile vor continua, după ce Italia a refuzat să renunțe la pledoaria pentru „Coronabonds” – termenul care a înlocuit „eurobonds” (controversatul sistem de datorii comune, insușite colectiv de către toate statele UE, ce presupun fonduri comune provenite de la Banca Europeană de Investiții). „Eurobonds-urile reprezintă un răspuns serios și adaptat”, a declarat premierul italian Giuseppe Conte. În principiu, miniștrii au fost de acord cu un răspuns pe termen scurt-mediu care ar folosi Mecanismul European de Stabilitate (MES), creat în 2012. MES va emite împrumuturi în valoare de până la 240 de miliarde de euro pentru a ajuta la stimularea economiilor țărilor afectate de pandemia Covid-19. De asemenea, statele membre MES sunt favorizate în ceea ce privește garanțiile pentru întreprinderi și sprijinul pentru șomajul parțial. Guvernul italian însă este de părere că MES nu este potrivit cu situația prezentată de epidemia de coronavirus și a făcut apel la o soluție pe termen mai lung de partajare a datoriilor, cum am precizat anterior. Franța, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Malta și Spania sunt în favoarea creării unui fond coronabond. Dar împărțirea datoriilor este o pierdere pentru țările europene nordice, la care se adaugă Germania, Olanda, Austria, Danemarca, și statele baltice. Acestea susțin utilizarea MES și refuză să accepte o schemă de împărțire a datoriilor cu țări puternic îndatorate din sud, pe care le consideră nedisciplinate în gestionarea financiară. Franța a căutat să prezinte un compromis, propunând acele „fonduri de reînnoire” a datoriei comune limitate la servicii publice esențiale sau sectoare fragile. După cum vedem din nou, tot principiul naționalist este cel care domină. După experiența traumatizantă prin care a trecut și încă trece, Italia nu este dispusă să cedeze în cadrul negocierilor, dorind să obțină ajutorul care i se cuvine făcând parte din UE. State precum Germania și Austria sunt individualiste, nevrând să contribuie prea mult din punct de vedere financiar la redresarea situației economice. În chestiunea aceasta atât de sensibilă, nici Zona Euro, nici Pactul de Stabilitate nu par să conteze prea mult. În concluzie, cum am afirmat deja, apartenența la Eurozone nu garantează și o mai bună pregătire în fața situațiilor de o asemenea amploare. Va fi interesant de urmărit la ce decizie se va ajunge, care dintre state vor fi dispuse să facă compromisuri, însă judecând după relatările din presă, este puțin probabil ca membrii care sunt mai puțin afectați din punct de vedere economic de pandemie să fie dintr-odată dispuși să contribuie în mod considerabil la punerea pe picioare a statelor puternic afectate.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 20
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Din punctul meu de vedere, Uniunea Europeană se confruntă cu o problemă reală şi anume, criza redată de virusul Covid-19. Uniunea Europeană se luptă totodată şi cu o criză economică. Toate statele membre se află într-un proces de regres economic. Instituţiile Uniunii Europene s-au mobilizat în ideea de a lua decizii eficiente pentru stoparea evoluţiei crizei economice. De exemplu, Comisia Europeană a luat decizia ca împrumuturile europene făcute în comun prin intermediul piețelor mondiale să fie convenabile pentru ţările care se confruntă cu o economie instabilă . Această hotărâre a dat naştere la reacţii negative din partea unor ţări care fac parte din Uniunea Europeană. Investițiile străine reprezintă un principiu de bază pentru Uniune Europeană și o sursă capitală pentru domeniul economic. Mai mult decât atât, Zona Euro alcătuită din cele 19 state membre ale Uniunii Europene a afirmat că nu s-a ajuns la nimic concret în ceea ce priveşte economia europeană. Ministrul de finanțe portughez și președintele Eurogroup, au susţinut că întâlnire cu privere la această problemă nu se vor încheia, ci vor continua până vor reuşi să găsească o soluţie. Italia a respins să părăsească discursul pentru „Coronabonds” – conceptul ce suplineşte „eurobonds” (un sistem de datorii comune, insușite în comun de către toate ţările membre ale Uniunii Europene, ce reprezintă ideea de fonduri colective provenite de la Banca Europeană de Investiții). „Eurobonds-urile evidenţiază un răspuns adaptat. Miniștrii au aceptat cu un răspuns pe termen temporar care ar utiliza Mecanismul European de Stabilitate (MES), elaborat în 2012. MES produce împrumuturi în valoare de până la 240 de miliarde de euro pentru a ajuta la creştere economiilor statelor afectate de pandemia Covid-19. În plus, ţările care fac parte din MES sunt avantajate în privinţa garanțiile pentru afaceri și primesc ajutor pentru șomajul tehnic. Italia, prin guvernul ei, consideră că MES nu este de folos cu situația redată de pandemie și aa susţinut să se găsească o soluție pe termen îndelungat. Anumite state membre sunt îde acord cu formarea unui fond coronabond. Statele nordice ale Uniunii Europene afirmă că utilizarea MES nu este cea mai bună soluţie și refuz o metodă de împărțire a datoriilor cu state dezvoltate îndatorate din sud, deoarece susţin că nu sunt capabile să coordoneze corect o situaţie financiară. Aşadar, principiul naționalist este cel care predomină în interiorul Uniunii Europene. Atât Zona Euro, cât şi Pactul de Stabilitate nu sunt suficient de eficiente, deoarece statele membre ale Uniunii Europene promovează naţionalismul şi preferă să se recupereze singure din acesta criză şi din colapsul economic.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 27
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Întrucât pandemia ce a provocat criza din contextul actual are efecte diferite (în special în intensitate), țările ce alcătuiesc Eurozone nu pot susține în mod omogen fiecare stat în parte, astfel fiind, în mare măsură, la fel de predispuse ca statele non-membre. Totuși, diferența dintre statele membre și cele non-membre este făcută de eforturile întreprinse de UE în vederea ajutorului oferit membrilor săi pentru a găsi soluții cât mai rapide: liderii au însărcinat Comisia să prezinte de urgență o propunere privind un fond de redresare - „Acest fond ar trebui să aibă o capacitate suficientă, să fie orientat către sectoarele și zonele geografice cele mai afectate din Europa”, a declarat președintele Michel. Discuțiile pe această temă au fost controversate, mai ales pe baza refuzului Italiei de a renunța la ideea de „Coronabonds”: sistem de datorii comune, la care să participe colectiv toate statele UE, ce presupun fonduri comune provenite de la Banca Europeană de Investiții (similar eurobonds). Conceptul de coronabonds a fost susținut de statele vestice aflate în impas major, însă pentru statele nordice (împreună cu Germania, Olanda, Austria, Danemarca, și statele baltice) acest sistem ar reprezenta pierderi. Ulterior, s-a aprobat foaia de parcurs comună pentru redresare, care definește patru domenii de acțiune principale: piața unică, eforturi de investiții masive, acțiunea UE la nivel mondial și o mai bună guvernanță. Aceasta stabilește, de asemenea, principii importante precum solidaritatea, coeziunea și convergența, iar pe 23 aprilie liderii UE, care s-au reunit prin videoconferință, au aprobat pachetul asupra căruia a convenit Eurogrupul. Acesta este compus din trei plase de siguranță pentru lucrători, întreprinderi și statele membre, în valoare de 540 de miliarde EUR. La momentul actual, specific perioadelor de criză, observăm o exacerbare a fibrei naționaliste, criza actuală favorizând aceste tendințe specifice de susținere a propriilor interese. Din acest motiv, deși țările din Eurozone au avantajul de a fi componentele unui grup, suferă individual, în special în plan social și economic, fiind nevoite să-și gestioneze propriile probleme interne. Astfel, nici Pactul de stabilitate și creștere, nici investițiile din țările mai puțin afectate ori fondurile de solidaritate nu vor suplini în totalitate cerințele interne ale statelor individuale.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 26
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Care este diferenta intre statele membre si cele non membre? Ce inseamna "avantajul de a fi componentele unui grup"? Care este avantajul concret relativ la non membre in ceea ce se refera la criza Coronavirus? Este vreun dezavantaj?
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 4
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Will countries in the Eurozone be better prepared than those outside, regarding the Covid-19 outbreak? I’d say no, for the simple fact that each member state have different infrastructures at their disposal (depending on their economical status and development), they have dealt with this crisis at different times and, also, none of them would be able to devalue their national currencies. Why is that happening? Well, as I mentioned a few “questions” back, regarding the survival of the EU, meanwhile and after this crisis, every single member state is, again, different, not only economically, but regarding the political and social point of view. The European Union, like I said before, would not be able to impose its member states a common regulation regarding the fight against this pandemic, that being clearly observable if we take in count the decision of the majority of the member states to adopt, during this crisis, a more nationalist politics, isolating themselves from each other (the rejection of aid for Italy, from other member states, such as Germany or France). In this case, almost every single member state is failing to respect a large number of EU’s policies and laws that obliges them to help each other in time of crisis. That being said, to be able to “save” the EU’s financial framework and each member state’s economy, it is required a join effort between the member states of the EU. But, in this case, also, there is a major problem: EU’s member states have proved anything but solidarity among them, which is the first step towards a joint effort. In my opinion, the whole European project is in a major decline and I would go even further, by saying that the whole European project is a bad joke from the beginning. It might had the right interests at the beginning, but it turned out to be less efficient than it was supposed to be, politically and economically speaking. As for the states outside the Eurozone, we all know that some of them are dealing better with this crisis than other, but overall, almost every single country is poorly prepared for such an outbreak.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 17
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Atât tarile care compun Uniunea Europeană, cât și Statele non-membre sunt predispuse în aceeași măsură, în ceea ce privește aceasta pandemie. În mod normal, apartenența la un grup poate facilita trecerea peste o criza sau o situație mai dificila, dar în acest context, Covid-19, fiecare stat european este nevoit sa se descurce de unul singur. Dacă solidaritatea era unul dintre elementele de baza ale Uniunii Europene, pandemia Covid-19 a făcut ca principiul sa nu mai fie aplicat, fiecare stat este obligat sa gestioneze problema după cum considera de cuviință. Totuși, unele state sunt mai afactate decât altele, din aceasta cauza nu se pot institui unele soluții general valabile pentru toate statele europene. Situațiile sunt similare atât în cazul statelor membre, cât și în a stator non-membre, in ambele cazuri primand gestionarea problemelor de unul singur.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 21
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Imediat ce coronavirusul a ajuns în Europa, țările au început să se axeze preponderent pe problemele interne, punând în prim plan nevoile propriilor cetățeni și ignorând cererile de ajutor din partea vecinilor. Statele membre ale Uniunii Europene și-au închis granițele pentru prima dată după decenii și au concurat între ele pentru furnizarea de servicii medicale vitale, inclusiv pentru obținerea de ventilatoare. Cu toate acestea, cele mai mari crize dintre națiuni au fost deschise în cadrul ultimelor negocieri cu privire la un pachet de salvare economică, ce a pus țările mai bogate împotriva celor mai sărace - la fel ca în timpul crizei datoriilor din zona euro ce a avut loc la începutul deceniului trecut. Cu țări precum Italia și Grecia care încă se confruntă cu efectele persistente ale crizei zonei euro, pandemia coronavirusului a afectat în mare măsură economiile interne. Aceasta nu numai că poate lărgi disparitatea economică între țările din nordul și sudul Europei, dar, în funcție de durată, ar putea duce la o nouă criză în această zonă. Pe fondul acestei pandemii, s-a remarcat un nou concept cheie- coronabonds. „Coronabonds” sunt datorii comune emise către statele membre ale Uniunii . În cazul lor, fondurile ar proveni de la Banca Europeană de Investiții. Aceasta ar fi o datorie mutualizată, dispusă colectiv în toate statele membre ale Uniunii Europene. Germania și Olanda sunt doi dintre cei mai vocali oponenți ai ideii așa-numitelor „coronabonds-uri”. Alte nouă națiuni ale Uniunii Europene au declarat că acest nou instrument de datorie, care ar combina valori mobiliare din diferite țări, este necesar pentru a diminua impactul economic vast al pandemiei Covid-19. Granițele închise și restricțiile de călătorie vor afecta serios țările din sudul Europei, unde turismul reprezintă o pondere mare din PIB-ul țării. Pe baza acestor considerente putem spune că deși sunt unite de aceleași idealuri și norme, țările Uniunii Europene au răspuns diferit noilor provocări generate de această pandemie și că preferă soluționarea problemelor prin propriile eforturi.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 17
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Cum bine se știe, criza Coronavirus are un impact dramatic supra economiei tuturor statelor. Prezența unei recesiuni, după cum consideră marii economiști ai lumii, printre care si Paolo Gentiloni, va fi inevitabilă în spațiul UE. Tot el mai afirmă că această criză reprezintă o mare amenințare pentru Piața Unică, dar și pentru Zona Euro. De asemenea, o altă problematică importantă este divergența serioasă între țările UE în ceea ce privește impactul economic suferit. Spre exemplu, PIB-ul Greciei este preconizat să scadă cu aproximativ 9,7%, mai din cauza inactivității sectorului turistic. În Italia și Spania, cele mai afectate țări europene, se preconizează ca PIB –ul să scadă cu undeva la 9,4-9,5%. Pentru Germania această criză reprezintă cea mai mare scădere economică de la al doilea Război Mondial și până acum (de 6,5%). Austria, Croația Slovacia și Polonia sunt singurele țări europene care se așteaptă să revină la nivelurile de productivitate economică din 2019 până la sfârșitul anului 2021.* Deși lideri ai UE rămân optimiști susținând că „We have to share the commitment of these targets […de a face față fisurilor economice...], because it’s not something that single countries alone can afford alone”, eu tind să cred că peisajul următor al economiei europene este în continuare extrem de incert și imprevizibil și întocmai de aceea, nu consider că vor găsi soluții viabile comune. * https://www.theguardian.com/business/2020/may/06/coronavirus-threatens-future-eurozone-brussels-economic-social-divisions-pandemic
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 19
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

A devenit un lucru obișnuit să numim COVID-19 o „criză fără precedent”. Este un clișeu convenabil din punct de vedere politic, lăsând implicit liderii din mai multe națiuni occidentale de pe cârlig pentru răspunsurile lor evident lente și insuficiente la pandemie. Acest mod de gândire ignoră însă țările asiatice, cum ar fi Coreea de Sud, Singapore și Taiwan, care par să se fi pregătit în mod adecvat. Acțiunea lor rapidă și eficientă în primele zile și săptămâni de criză i-a ajutat să acopere un dezastru în ordinea a ceea ce s-a desfășurat tragic în Italia. Deși lumea nu a văzut o pandemie atât de infecțioasă și letală ca și COVID-19 în destul de mult timp, aceste țări au aflat destul de mult din experiența lor amară cu epidemia SARS pentru a lua amenințarea în serios și a acționa în consecință. De asemenea, au reacționat și au învățat la fața locului unul de la altul. În ciuda faptului că au avut mai mult timp pentru a-și coordona răspunsul, liderii din multe țări occidentale par să fi eșuat testul de gestionare a crizelor. Consider totodata ca întârzierea acțiunilor concrete ale politicienilor europeni se datoreaza riscului de a pierde capital politic in fața alegatorilor.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 19
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote