Should voting inside the Commission, ECB, or ECJ, be made transparent?

Primary tabs

No, because they are collegial institutions representing the EU interest . Once they decide, prior differences are irrelevant.
7% (4 votes)
No, because if the EU's foes know its internal divisions, they can use them against it.
5% (3 votes)
No, because if EU citizens know the divisions inside those institutions, they will no longer trust their decisions.
15% (9 votes)
Yes, because EU citizens have a democratic right to know how EU policies that affect them are decided on their behalf.
73% (43 votes)
Total votes: 59

Comments

Dacă analizăm datele înregistrate de Eurobarometru putem clar constata o recuperare lentă a încrederii cetățenilor europeni distusă în urma crizelor ce încă se resimt în cadrul Uniunii Europene prin efecte precum: fisuri politice și geografice, o reafirmare a naționalismului, inegalitate și frică. Eșecurile, precum proiectul Constituției europene și expansiunea populismului, dovedesc că construcția europeană a încetat să mai fie un proiect vertical. Vorbim de o Uniune în care unele orașe mari se bucură de o mai mare capacitate politică directă decât unele state membre, sau care se opune cedării controlului asupra desemnărea înalților reprezentanți comunitari prin procese electorale care nu reușesc să se detașeze de logica națională. Cum se poate recupera sprijinul cetățenilor?; cum putem să ne întoarcem la ideea Europei ca o soluție dacă nu renunțăm la a acuza Bruxellesul pentru toate relele? și cum poate progresa UE fără a depăși diviziunile interne care o slăbesc? sunt întrebări ce, probabil, își au un singur răspuns: transparentizarea proceselor decizionale din cadrul Comisiei, a Băncii Centrale Europene și a Curții Europene de Justiție, diminuând astfel deficitul democratic în care acestea se regăsesc. Având în vedere amploarea competențelor care îi sunt atribuite, dar, mai presus de toate, impactul pe care măsurile aprobate de aceste instituții îl are asupra statelor membre și a persoanelor fizice, ar fi cu cu adevărat incredibil ca cetățenii să scutească organismele comunitare de respectarea standardelor de transparență pe care le pretind și le găsesc în funcționarea instituțiilor lor naționale. Prin urmare, consider că este necesară transparetizarea procedurii de vot din interiorul acestor instituții pentru a se asigura reaspectarea drepturilor cetățeanului UE(stipulat în Tratatul de la Amsterdam), însă având în vedere statutul acestor instituții, independente de guvernele naționale,acest proces nu se poate realiza oricum și nici în totalitate, asigurarea unei transparențe absolute fiind imposibilă.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 18
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Jumatatea raspunsului este despre importanta transparentei petru cresterea sprijinului public, dar nu se spune de ce o mai mare transparenta ar creste acest sprijin. Nu se mentioneaza de loc care ar fi riscurile unei transparente mai mare. In ceea ce se refera la intrebarea concreta despre votarea in cadrul Comisiei, BCE si Curtii, nu se descrie sistemul actual nici justificarea sa. Nu se face o diferentiere intre aceste institutii si nici nu se compara cu experienta din alte sisteme politice.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 3
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Ideea de responsabilitate individuala se pierde in proceduri. Alegatorii habar nu au cum au votat cei din cadrul ECB sau ECJ. De cele mai multe ori votul nu este secret, dar nici public. Se voteaza cu ridicare de mâini, cineva trece si numara, dar nicaieri nu ramine evidenta votului. Consider ca transparenta din cadrul votului ce are loc la nivelele instituțiilor Uniunii Europene ar trebui sa fie accesibile în procesele verbale publice ce oferă informații cadrului larg, unde cetățenii au dreptul de a solicita informații despre cadrul decizional. În calitate de cetățeni europeni, avem dreptul de a afla modul prin care se iau deciziile și felul în care acestea ne afectează, iar transparența oferă un rol esențial cetățenilor europeni prin încurajarea lor de a participa mai activ la viața democratică a Uniunii Europene. Chiar dacă publicul nu are acces oficial la documentele legislative ale Uniunii, lucru ce îi afecteaza credibilitatea, această abordare nu poate fi interpretata doar intr-o manieră negativă. Lipsa transparenței poate reprezenta un instrument al prudenței Uniunii fata de expunerea planurilor sale in fața competitorilor săi, dar asta nu o ajuta in relatia cu proprii sai cetateni care oricum sunt scpetici in identificarea lor ca cetateni ai UE. Deschiderea și transparența sunt elemente cheie care pot ajuta la construirea încrederii între instituțiile și cetățenii UE.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 19
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Conform art. 245 din TFUE, membrii Comisiei trebuie sa exercită funcțiile în deplină independență, în interesul general al Uniunii; în special, aceștia nu pot cere sau primi instrucțiuni de la niciun guvern sau alt organism extern.Astfel, este esential ca procesul de luare a deciziilor sa fie secret,mai ales in privinta problemelor bugetare ale Uniunii,relatiile cu statele terte, punerea in aplicare a prevederilor din tratate prin adoptarea de regulamente si directive, pentru a evita imixtiunile din partea guvernelor nationale sau a altor actori cu interese distincte de cele ale Uniunii ca ansamblu comunitar. Astfel, transparentizarea deciziilor din cadrul Comisiei ar leza independenta comisarilor europeni. In ceea ce priveste BCE,aceasta are drept scop principal formularea politicii monetare a zonei euro si adoptarea deciziilor de natura economica care sa mentina UE la nivel de performanta,intr -o piata economica mondiala concurentiala. In ceea ce priveste transparenta acestei institutii, cetatenii europeni au acces la publicatii oficiale rivind dari de seamă periodice referitoare la ședințele Consiliului guvernatorilor. De asemenea, deciziile de politică monetară sunt explicate în detaliu într-o conferință de presă organizată la fiecare șase săptămâni. Votul guvernatorilor trebuie mentinut secret, tocmai pentru a le asigura acestora independenta si impartialitatea deciziilor, evitandu-se astfel posibilitate altor actori economici de a influenta persoane oficiale in privinta unor decizii partinitoare care ar putea afecta politica monetara a UE, mai ales pentru ca din BCE fac parte guvernatorii bancilor centrale nationale ale celor 19 state din zona euro. CEJ este cea mai indreptatita institutie a UE in a pastra secretul votului membrilor sai, caci aceasta asigura respectarea legislatiei europene in conformitate cu dreptul european, atat fata de statele membre , cat si a institutiilor UE. Desecretizarea deciziilor membrilor Curtii de Justitie si a membrilor Tribunalului ar putea afecta imunitatea si independenta lor. La fel ca si celelalte institutii discutate, CEJ e transparenta in privinta publicatiilor care ar putea veni in ajutorul cetatenilor europeni, insa procedura de vot nu contravine principiilor democratice si nu incalca drepturile acestora. Astfel,maniera de luare a deciziilor in cadrul celor trei institutii comunitare are drept scop protejarea membrilor lor impotriva unor actiuni partinitoare care ar putea afecta interesele Uniunii in ansamblu pe probleme estentiale precum politica monetara, legislatia europeana sau interesele Uniunii ca subiect de drept international.Deciziile sunt publicate oficial, astfel ca oricine le poate lua la cunostinta, insa descretizarea votului nu ar duce nici un beneficiu Uniunii sau cetatenilor sai.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 19
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Sa faci o comparatie cu Rezerva Federala si Curtea Suprema a Statelor Unite.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Curtea Supremă este interpretul permanent al Constituției americane, asa cum Comisia Europeana e gardianul tratatelor, asigurand respectatea preverilor din tratele fondatoare si cele ulterioare. La fel ca si in cazul Comisiei Europene, a BCE si CEJ, votul in cadrul Curtii Supreme a SUA este secret, iar orice dispozitiv de înregistrare este interzis în interiorul sălii de ședință a clădirii Curții Supreme a Statelor Unite, livrarea deciziei către mass-media se face pe suport de hârtie și este cunoscută sub numele de -Running of the Interns- Opiniile Curții sunt publicate în trei etape. În primul rând, un aviz alocat este disponibil pe site-ul Curții și prin alte puncte de desfacere. Apoi, mai multe opinii și liste de ordine ale instanței sunt legate împreună în formă de broșură, numită imprimare preliminară a Rapoartelor Statelor Unite, seria oficială de cărți în care apare versiunea finală a opiniilor Curții. La un interval de aproximativ un an după ce au fost emise amprentele preliminare, se emite un volum final al rapoartelor din S.U.A.Astfel, la fel ca si in cazul institutiilor UE, deciziile sunt publicate in vederea aducerii lor la cunostinta in beneficiul cetatenilor ,maniera secreta de vot nefiind vazuta drept o incalcare a drepturilor acestora, ci ca pe o modalitate de asigurare a imunitatii membrilor Curtii. Rezerva federala a SUA reprezinta banca centrală națională și sistemul național aferent al acesteia, fiind responsabila de emiterea și controlul monedei americane, asemanator Bancii Centrale Europene in privinta monedei euro. Rezerva federala are un sistem de vot asemanator BCE, insumand 12 membri votanți, dintre care 7 sunt membri ai Board of Governors și au drepturi de vot permanente; situația este asemănătoare cu cea a membrilor Comitetului executiv al BCE în cadrul Consiliului guvernatorilor. Președintele Rezervei Federale din New York are drept de vot permanent, președinții Băncilor Rezervelor Federale din Chicago și Cleveland votează o dată la doi ani, iar președinții celorlalte nouă Rezerve Federale votează o dată la trei ani. Spre deosebire de sistemul anual de rotație aplicat de Rezervele Federale, drepturile de vot ale membrilor Consiliului guvernatorilor BCE sunt alocate prin rotație lunară, insa secretul votului este o conditie in ambele institutii, din aceleasi considerente privind independenta si impartialitatea membrilor.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 13
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

A dissenting opinion (or dissent) is an opinion in a legal case in certain legal systems written by one or more judges expressing disagreement with the majority opinion of the court which gives rise to its judgment. https://en.wikipedia.org/wiki/Dissenting_opinion.

Most Member States of the EU (as well as the US and many international courts) allow their Constitutional and Supreme Court judges to issue separate opinions whenever they do not agree with the court's judgment. On the other hand, the CJEU follows a different model, that of secrecy of individual opinions. However, the rules applicable at the CJEU are more and more exceptional in a world of courts that increasingly tend to allow for the publication of dissents. This peculiarity may be due to the unique structure of the European judicial system, and the role of the ECJ in it; yet, some scholars have argued that separate opinions could actually serve the Court's purposes. Others claim that the introduction of separate opinions might threaten the Court's collegiality and authority. http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/etudes/join/2012/462470/IPOL-JURI_ET(2012)462470_EN.pdf

Voting secrecy in the ECB. While other central banks (such as the Federal Reserve) publish the voting record of their decision makers, the ECB's Governing Council decisions are made in full discretion. Since 2014 however, the ECB publishes "accounts" of its monetary policy meetings, but those remain rather vague and do not include individual votes. By contrast, see an example of voting records of the Board of the Federal Reserve of the United States: https://www.federalreserve.gov/aboutthefed/boardvotes.htm.

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 4
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Separarea puterilor în cadrul Uniunii Europene este dată de către cele trei instituții sau ,,trilogurile,,: Parlamentul European, Comisia și Consiliul European, plus cele două instituții cu agendă financiară și juridică respectiv: Banca Centrală a Uniunii Europene, și Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Cetățenii statelor membre acuză un nivel ridicat de birocratizare și un proces netransparent de luare a deciziilor fapt dovedit de euroscepticismul concret în întreaga uniune. Codecizia este motorul de la care instituțiile UE își arogă dreptul de a forma și institui noi proiecte și drafturi legislative. Comisia Europeană echivalenta guvernelor naținonale, este formată din comisari ce reprezintă interesele statelor membre cât și a uniunii per ansamblu. Comisia este cea care are drept de inițiativă legislativă, ea propune proiectele către Consiliu, iar mai apoi către adoptare, iar nu în ultimul rând ea este un garant al tratatelor UE. Consiliul UE desfășoară activități cu privire la Afacerile Interne, Agricultură, Transporturi etc., iar reprezentanții acestor agende sunt miniștrii de resort din statele membre ce se reunesc în cadrul unei președenții deținute de către un stat pe o perioadă de 6 luni. Parlamentul este instituția responsabilă cu adoptarea proiectelor legislative venite din partea Comisiei și a Consiliului, acesta este format din grupuri parlamentare politice, partide: socialiști, liberali, verzi etc. În prezent procesul de luare a deciziilor nu este unul foarte transparent, dar poate fi perfectibil odată cu transparentizarea negocierilor dintre instituții. Un model ideal ar fi accesul tuturor cetățenilor pe o platformă online în care toate mecanismele și deciziile finale pot fi accesate prin oferirea unui feedback.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 21
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Transparenţa urmăreşte asigurarea unui acces mai larg al cetăţenilor la informaţiile şi documentele aflate în posesia instituţiilor statului, participarea cetăţenilor la procesul decizional şi asigurarea legitimitătii, eficacităţii şi responsabilităţii administraţiei faţă de cetăţean. La nivelul Uniunii Europene, în vara anului 2001 a fost lansată Carta Albă asupra Guvernării Europene, document elaborat de către Comisia Europeană. Pentru asigurarea unei guvernări cât mai democratice, carta propune cinci principii: deschidere, participare, responsabilitate, eficienţă şi coerenţă. O primă componentă a integrităţii publice o reprezintă transparenţa în desfăşurarea activităţii instituţiilor publice, prin care înţelegem setul de instrumente prin care administraţia (instituţiile şi autorităţile administraţiei publice locale) dă socoteală cetăţenilor/contribuabililor cu privire la activitatea desfăşurată în serviciul acestora. Participarea se regăseşte între aceste principii întrucât de exerciţiul acesteia, de-a lungul întregului proces de elaborare a politicilor comunitare, de la concepţie la implementare, depinde calitatea, relevanţa şi eficienţa politicilor UE, încrederea în rezultatele finale şi în instituţiile pe care le pun în practică. Legislaţia îmbunătăţită în domeniul accesului la documente, clarificarea componenţei grupurilor de experţi care sfătuiesc instituţiile cu rol decident şi adoptarea Codului de Bune Practici în Administraţie sunt consideraţi paşi buni făcuţi în sensul transparenţei. Constituţia Europeană pune la dispoziţia instituţiilor, organelor, organismelor şi agenţiilor Uniunii, dar şi a cetăţenilor, un articol (art. I-50, Constituţia Europeană) despre transparenţa procedurilor executate de aceste autorităţi. Primul alineat al acestui articol vorbeşte despre importanţa respectării la cel mai înalt grad a principiului deschiderii, care serveşte la respectarea interesului public în măsura în care limitează slaba administrare şi corupţia. Deasemenea, acest principiu este esenţial pentru respectarea drepturilor individuale, atunci când furnizează motivele necesare adoptării deciziilor administrative şi, în consecinţă, ajută părţile interesate să-şi exercite dreptul de a solicita recursul. Şedinţele de examinare şi adoptare a propunerilor legislative, ale Parlamentului European şi ale Consiliului, sunt publice. Persoanele fizice sau juridice cu reşedinţa sau sediul social în unul din statele membre ale Uniunii Europene au dreptul de a avea acces la documentele instituţiilor, organelor, organismelor şi agenţiilor Uniunii, în condiţiile legii, indiferent de forma în care acestea se prezintă.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 18
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

În societățile democratice, transparența reprezintă o caracteristică esențială de administrare a chestiunilor publice. Principiul transparenței decizionale poate fi analizat sub aspect dublu: ca normă sau ca instrument, primul fiind tangent cu drepturile fundamentale ale omului de a fi informat și de a cunoaște deciziile de interes public, totodată statuând obligaţia administraţiei publice de a asigura respectarea acestui drept, iar al doilea aspect ține de creșterea eficienței și eficacității administrației publice. Transparența nu poate fi privită izolat de alte domenii și instituții. Atât la nivel central, cât și local nu funcționează corespunzător sistemul de achiziții publice, sistemul de distribuire a fondurilor, domeniul finanțelor publice locale, instituția proprietății publice, sistemul justiției, etc.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 19
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote