Should the Siemens-Alstom rail deal have been allowed by the EU?

Primary tabs

No, because it would have made railway infrastructure more expensive for EU governments and, by extension, taxpayers.
78% (45 votes)
No, because it would have discouraged investments in rail safety and environmentally-friendly trains.
7% (4 votes)
Yes, because it would have allowed to create an EU champion to compete with Chinese firms in the global rolling stock market.
10% (6 votes)
Yes, because it would have allowed EU producers to prepare for the advent of Chinese competition.
5% (3 votes)
Total votes: 58

Comments

Am ales prima variantă de răspuns deoarece consider că Uniunea Europeană n-ar trebui să aprobe fuziunea dintre germanii de la Siemens și francezii de la Alstom. Despre asta s-a discutat și la Bruxelles pe data de 6 Februarie 2019, când Comisia europeană a refuzat fuziunea dintre aceste două companii dominante în industria feroviară. Justificarea Comisiei europene s-a bazat pe faptul că această fuziune ar crea un monopol (care va dăuna celălate companii europene din acest sector și în același timp va produce un lanț de măriri a prețurilor) dar și pe argumentul ca chinezii încă nu sunt prezenți în cea ce privește industria feroviară europeană și că va dura ceva timp până când vor începe să concureze cu noi europenii în producerea de trenuri de mare viteză (cu toate că chinezii, japonezii și koreenii sunt 'specialiști' în acest domeniu). Este evident că guvernele de la Paris și Berlin au criticat împiedicarea acestei fuziuni, însă este important să menționăm și normele "Anti-Trust" (care reglementează concurența și se opun creării monopolurilor ce pot fii motive de eșec al pieții), considerând că lipsa acestor reglementări ar împiedica companiilor mai mici să intre pe piață (să ne amintim că AntiTrust-ul a fost un element important când s-a stipulat crearea Uniunii Europene http://ec.europa.eu/competition/antitrust/overview_en.html).
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 39
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Unul dintre cele 10 principii ale economiei afirmă că, uneori, guvernele pot îmbunătăți rezultatele pieței. Intervenția guvernului într-o economie de piață, dominată de acea „mână invizibilă”, se justifică prin necesitatea pieței de a fi protejată de către stat. Piețele funcționează eficient dacă anumite reguli sunt impuse. La nivelul Uniunii Europene, în acest caz, rolul de guvern este atribuit Comisiei Europene, care a împiedicat finalizarea procesului de fuziune al celor doua companii de origine germană, respectiv franceză: Siemens și Alstom. Fuziunea era justificată de către cele două concerne prin pericolul venit din partea celei mai mari companii chineze din domeniul producției trenurilor de mare viteza, cu care, individual, nicio companie europeană nu ar putea concura. În urma unei ample anchete, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că o astfel de fuziune ar avea drept consecință directă formarea unui monopol al noii eventuale structuri. Odată creat acest monopol, Siemens – Alstom ar avea putere de piață („market power”), adică abilitatea de a avea o influență substanțială asupra prețurilor pieței. În contrast cu o firmă competitivă mică, relativă pieței în care operează, și care, prin urmare, ia prețurile acesteia ca atare, monopolul alterează prețurile bunurilor ajustând cantitatea pe care o oferă pieței. Mult mai simplist spus, se acționează conform întrebării retorice „de ce să produc mult și ieftin, când pot produce puțin și scump?”. Refuzul categoric al Comisie de a permite fuziunea celor două companii are la bază legislația Uniunii Europene privind concurența, asigurându-se că consumatorii au mai multe opțiuni, tocmai pentru a menține prețurile scăzute pe piața europeană. Conform comisarului european responsabil în chestiunea concurenței, Margarethe Vestager, UE nu are nimic împotriva firmelor mari, dar competiția din partea altor furnizori ar fi insuficientă în cazul dat. Competiția e cea mai importantă modalitate de a duce la inovație și de a fi eficient pe termen lung. Monopolul Siemens- Alstom ar rezulta creșterea prețurilor sistemelor de semnalizare esențiale pentru siguranța transportului feroviar, precum și a trenurilor de mare viteză, necesare, de asemenea, dezvoltării unui stat. Statele membre ar fi cele direct afectate de fuzionare; tehnologiile dezvoltate trebuie să rămână la prețuri accesibile, competitive. Odată aceste prețuri mărite, în vederea eforturilor de a asigura transport eficient și de calitate, guvernele statelor membre s-ar vedea nevoite să crească și taxele impuse cetățenilor. Comisia Europeană a acționat corect, în beneficiul statelor membre în primul rând, la fel cum ar fi acționat orice alt guvern, dacă un asemenea eveniment s-ar fi întâmplat la nivel național (exemplul fuziunii AT&T cu Time Warner și incercările SUA de a o bloca - https://www.nytimes.com/2019/02/26/business/media/att-time-warner-appeal.html)
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 39
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

În 2017, doi coloși ai industriilor europene, firma germană Siemens și cea franceză Alstom, au anunțat intenția lor de colaborare, menționând că scopul este acela de a creea un ,,campion industrial european" care să facă față concurenței chineze. Desigur, Comisia Europeană s-a sesizat, văzând în această acțiune un pericol asupra pieței libere și a consumatorilor, reacționând prompt și împiedicând fuziunea celor două printr-un refuz hotărât. Consider atitudinea Comisiei Europene ca fiind justă, întrucât formarea unui cartel de tipul celui stipulat ar duce la apariția monopolului. Pentru mulți, monopolul este echivalentul competiției neloiale, deoarece nu permite dezvoltarea altor firme pe piață. Concurența este esențială pentru ca piața liberă să fie eficientă. Prezența mai multor producători pe piață încurajează producția și menține prețurile la un nivel rezonabil, întrucât fiecare producător duce ,,o luptă" cu un altul pentru a atrage clienți. Menținerea concurenței, așadar, aduce beneficii consumatorilor, aceștia având la dispoziție o gamă variată de produse mai mult sau mai puțin calitative, din care poate alege. Cu referire la monopol și carteluri, Adam Smith spunea că ,,Oamenii din aceeași breaslă se unesc rar între ei, chiar și la distracții și amuzament, iar întâlnirea se transformă într-o conspirație la adresa publicului sau în vreun șiretlic de creștere a prețurilor.". Cu alte cuvinte, odată cu înființarea cartelurilor, compania nou formată, care ajunge să dețină monopolul, poate să reducă producția și să perceapă prețuri mai mari, cumpărătorii continuând să apeleze la aceștia, indiferent de preț, întrucât nu au alte alternative, și crescând astfel profitul producătorilor. Reducând producția, nu mai este nevoie de forță de muncă intensă și nici de mulți angajați. Acest fapt crește riscul apariției șomajului, întrucât noul cartel va reduce personalul. Acestea fiind spuse, refuzul Comisiei Europene, în baza legislației Uniunii Europene privind concurența loială și piața liberă, de a permite fuzionarea Siemens și Alstom, este justificat și corect, susținând astfel funcționarea și dezvoltarea pieței libere și existența în cadrul acesteia a unei varietăți de produse din care consumatorul poate alege.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 38
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

În ceea ce priveşte proiectul de fuziune între activitățile feroviare ale grupului Alstom şi cele ale grupului german Siemens, Comisia Europeană a luat o hotărâre drastică, apreciind acest acord ca fiind dezastruos pentru concurența de pe piața feroviară a Uniunii Europene. Fuziunea dintre Alstom şi Siemens ar fi dat naştere unui "gigant european" în domeniul transportului feroviar, prezent în 60 de țări, cu o cifră de afaceri anuală de 15,6 miliarde de euro. Această fuziune ar fi permis Siemens-Alstom să concureze cu chinezii de la CRRC şi cu grupul canadian Bombardier. Chiar daca cele două companii au susținut că fuziunea le-ar permite să concureze cu rivalii străini, executivul comunitar subliniază faptul că în prezent, furnizorii chinezi nu sunt prezenți pe piețele cheie şi este puțin probabil ca în viitorul apropiat să reprezinte o amenințare pentru trenurile de mare viteză ale acestor companii europene. Din punctul meu de vedere, decizia Comisiei este justă, deoarece acest acord ar fi redus şansele concurenței în sectorul feroviar european, dar mai ales ar fi determinat crearea unui monopol în acest domeniu. Acesta ar fi determinat o destabilizare a pieței, iar în acest sens, cei dezavatajați ar fi atât concurența, cât şi consumatorii.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 41
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Având în vedere că cele mai mari companii din Europa în domeniul feroviar și al tehnologiei trenurilor de mare viteza si Kawasaki din Japonia le-au vândut chinezilor, daca se poate spune așa, acele know-how din domeniul menționat mai sus, ar trebui sa existe un competitor pe măsură capabilităților chinezilor de a produce trenuri si de a se ocupa de ceea ce înseamnă existența unor astfel de trenuri, precum Siemens. Compania germana ocupându-se in principal cu partea de know-how si Alstom cu partea producției, iar fuzionand ar genera un producător, poate cel mai important producător din industria trenurilor de pasageri sau tramvaie si care s-ar putea măsura cu China. Se poate pune problema creării unui monopol al noii companii, dar exista trei factori principali care se opun unui monopol: Faptul ca exista si alte companii care produc trenuri de mare viteza, care au tehnologia necesara si care sunt capabile sa dezvolte rețea feroviara de mare viteza. Un alt avantaj il poate constitui statul, care poate susține companiile din domeniul feroviar, mai ales acolo unde nu exista o rețea de cai ferate dezvoltata pentru circulația trenurilor de mare viteza. Ultimul factor, dar cel mai important, este existența acelui competitor, China, care poate produce si vinde mai ieftin decât compania europeana. Fiind o piață libera, iar acest domeniu este de interes internațional, nu se poate pune problema existentei unui monopol datorita existenței multor conglomerate industriale internaționale si faptul ca oricine poate cumpăra produse din afara UE, dezavantajează monopolul unei companii, desi importurile din afara Uniunii Europene sunt taxate diferit față de cele din alte țări membre UE.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 36
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Cu siguranta nu. Cele 2 companii reprezinta giganti ai industriei feroviare. Daca fuziunea celor 2 ar fi fost permisa de catre UE, s-ar fi instaurat un monopol pe aceasta piata, astfel ar fi avut de pierdut atat consumatorii, cat si statul. Acesta este un bun mod de a exemplifica un fapt pozitiv al implicarii statului in economie si, totodata, de a arata eficienta unui organ superior, reprezentat de catre Comisia Europeana.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 38
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Decizia Comisiei Europene de a nu permite fuziunea celor firme, Alstom și Siemens, vine ca măsură de protecție a comerțului din domeniul feroviar în Europa și evitarea creării unui monopol. Margrethe Vestager, comisar european, afirmă că această apropiere ar reduce numărul de rivali industriali din UE, ceea ce ar risca să provoace creșterea prețurilor la trenurile pentru companiile feroviare și la biletele pentru consumatori. Deducem de aici faptul că concurența este esențială pentru funcționarea eficientă a piețelor libere. Prezența mai multor producători pe piață stimulează producția și ține prețurile la un nivel scăzut, căci fiecare se luptă să atragă clienți. La polul opus avem existența unui singur furnizor, un monopol, care ar putea să perceapă prețuri mai mari. Calea de mijloc între aceste extreme, la care au dorit să adere cele două companii a fost oligopolul, adică asocierea a doi sau trei furnizori, prin care să domine piața pentru un anumit produs. Desigur că de aici se poate aluneca foarte ușor spre monopol, însă tot prin intervenția Comisiei Europene, care ar stabili un preț de piață și ar impune anumite restricții care să nu afecteze economia UE, cele două companii fiind angajate în respectarea termenilor, ar putea funcționa ca rival al CRRC din China și grupul canadian Bombardier. Din moment ce ele deja reprezintă piloni de bază în acest sector, va dura mult timp până când vor apărea alte firme europene care să le facă concurență. Consider că infrastructura este o ramură esențială pentru dezvoltarea UE și pentru a facilita legăturile dintre state, de aceea ea trebuie susținută prin sprjinirea acestor companii și totodată să reușim să ne afirmăm și pe plan internațional ca o unitate economică.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 41
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

In opinia mea, decizia Uniunii Europene de a interzice acest proiect este benefica pentru tarile europene, punand in pericol industria feroviara. Asta deoarece un proiect de o asemenea anvergura "ar lua prin surprindere" economia statelor UE si aduce cu el posibilitatea crearii unui monopol. De asemenea, ar aparea o crestere a preturilor ce va afecta in primul rand populatia, faptul ca exista mai multi competitor avantajeaza populatia si prin asa-numita competitie a preturilor mici. Competitia pe piata aduce cu ea provocari in randul producatorilor si astfel industria va beneficia de o dezvoltare rapida iar populatia de preturi accesibile si conditii bune.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 39
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Cele doua mari corporatii germano-franceze producatoare de trenuri de mare viteza ,respectiv de sisteme de securitate pentru trenurile de mare viteza , au dorit in anul 2017 sa se uneasca pentru a crea o singura corpoartie ce putea crea trenuri de mare viteza cat si de sisteme petru aceste. In schimb Comisia Europeana nu a acceptat intentia acestora si a intervenit pentru ca cele doua sa nu creeze un monopol asupra celorlalti producatori de astfel de bunuri si asupra economiei bazate pe domeniul feroviar. In Uniunea Europeana exista principiul ,,Pietei libere" ceea ce inseamna ca trebuie sa existe o piata perfect concurentiala pentru ca sa existe un rezultat economic perfect. Prin colaborarea dintre cele doua mari corpratii producatoare ar disparea ideea de concurenta ce exista intre acestea inainte de aceasta propunere. Ideea ne neconcurenta dintre cele doua ar crea un monopol asupra altor firme producatoare de trenuri de peste 300 km/H si sisteme si ar impune un pret mult mai mare fata de cel propus de firmele inferioare , precum cele din China. Intr-un caz de monopol productia este mai mica decat cea care reiese in mod normal,astfel si suma acumulata din vanzarile acestora ar fi afectata. Comisia a luat decizia bazandu-se pe o lege prin care se asigura ca consumatorii au optiuni de alegere si astfel creaza o presiune descendenta asupra preturilor propuse pentru acest produs pe piata europeana. Decizia luata de catre Comisie a fost contestata de catre francezi sustinand ca Uniunea Europeana ar putea ajunge sa reprezinte un beneficiu pentru firmele Chineze si sa profite de neexistenta unui monopol pentru a-si dezvolta propria economie.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 37
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Consider că Uniunea Europeană n-ar trebui să aprobe fuziunea dintre germanii de la Siemens și francezii de la Alstom.Fuziunea dintre Alstom şi Siemens ar fi dat naştere unui gigant european în domeniul transportului feroviar, prezent în 60 de ţări . Această fuziune ar fi permis Siemens-Alstom să concureze cu chinezii de la CRRC şi cu grupul canadian Bombardier. Pasagerii se bazeaza in fiecare zi pe trenuri sigure si moderne , Fara suficiente remedii , fuziunea Siemens si Alstom ar fi dus la preturi mai mari pentru sistemele de semnalizare care asigură siguranţa pasagerilor pentru următoarea generaţie de trenuri de mare viteză.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 33
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote