Reduced VAT rates for food are...

A good way to limit the regressive impact of VAT.
59% (81 votes)
An ineffective ill-targeted instrument for eliminating the impact of the tax on the poor.
36% (50 votes)
A way to foster the tourism sector at the expense of other sectors.
5% (7 votes)
Total votes: 138

Comments

Veniturile bugetare nu au scăzut ca urmare a reducerii TVA la alimente, ci din contră. Deşi Guvernul anticipa o reducere a veniturilor de circa 500 de milioane de lei pentru luna iunie, din datele Finanţelor reiese că Executivul a încasat cu 400 de milioane de în plus în urma intrării în vigoare a măsurii. Pe de altă parte, veniturile colectate de stat la buget din TVA sunt influenţate de rambursările de TVA. Cu cât acestea sunt mai mici, cu atât TVA-ul încasat efectiv la buget este mai mare, după cum arătă experţii Consiliului Fiscal.
Total votes: 10
Peer vote

După părerea mea, reducerea TVA ului este o măsură foarte benefica pentru consumatori, și în special acei consumatori care nu își permit sa de a bani mulți pe alimente. Cu cât TVA ul scade, cu atât preturile alimentelor scad. Producătorii vor ieși în avantaj deoarece produsele dacă sunt bune din punct de vedere calitativ și sunt și la un preț redus, vor primii cât mai multe cereri de producție a alimentelor și e un lucru bun. Dacă TVA este mare, și prețul produselor este mare, iar atunci, o mica parte din oameni își permit sa cumpere astfel de produse. Sincer, eu nu vad rostul măririi TVA ului. Pentru ca toate lumea sa iasă cu plus, este necesara reducerea TVA ului.
Total votes: 7
Peer vote

Acronimul TVA vine de la Taxa pe Valoare Adăugată și este, de fapt, un impozit pe consum, suportat de către consumatorul final al unui bun sau serviciu. Această taxă are caracter general, este datorată statului, percepută prin cote de impozitare și diferă de la o țară la alta. În Europa, aproape jumatate dintre statele blocului comunitar aplică o cotă redusă de TVA la alimentele de bază, cuprinsă în general între 5% și 13%. De exemplu, Finlanda, care are TVA general de 23%, aplică o cotă de 9%-13% la unele alimente. În Polonia, cota redusă este cuprinsă între 0% și 8%, iar în Germania, care are un TVA de 19%, unele alimente au o cota redusă de doar 7%. În Marea Britanie, Irlanda și Malta este prevăzut TVA zero pentru majoritatea alimentelor. Dacă am avea certitudinea că producția internă ar fi stimulată (deci am asista la o reducere a importurilor de alimente) și că scăderea în prețurile finale s-ar transmite măcar parțial către utilizatorii finali, atunci reducerea TVA-ului ar fi utilă. Desigur, la bugetul de stat ar intra, teoretic măcar, mai puțini bani, cel puțin în primă instanță. Producătorii din industria alimentară susțin că s-ar reduce evaziunea fiscală, deoarece importatorii și producătorii ,,la negru'' nu ar mai avea avantajul major al neplății TVA-ului. Deci, măcar teoretic, am putea asista la o creștere a bazei de impozitare, prin diminuarea pieței gri am avea un climat competitiv mai corect în acest sector. Așadar, este posibilă o situație din care să câștige atât consumatorul final, producătorii ,,corecți'' cât și bugetul de stat. La fel de bine, însă, este posibil ca toată lumea să piardă: scăderea prețurilor să nu se transmită la consumatorul final, iar producătorii să își reducă doar pierderile (ceea ce nu ar aduce surse suplimentare la buget). Până la urmă, totul depinde de capacitatea instituțiilor statului de a adresa problema evaziunii fiscale în mod coerent și, măcar o dată, eficient.
Total votes: 7
Peer vote

Reducerea TVA-ului la alimente este văzuta ca un lucru benefic pentru România, deși inițial s-a crezut ca fiind o greșeală. Într-adevăr pentru oamenii care nu au posibilități, acest lucru a veni ca o salvare pentru ei, reușind să-și cumpere ceea ce au nevoie, dar daca vorbim despre cei cu posibilități normale sau peste medie, aceștia vor cumpăra și consuma aceeași cantitate, indiferent de prețul pe care îl are un produs. Pentru stat, reducerea TVA-ului alimentelor, pe termen scurt, aduce beneficii, însă pe termen lung, scade bugetul ajungând la o scădere a cheltuielilor statului, urmând ca aceste cheltuieli sa fie suportate de către consumatori. Concluzionând, reducerea TVA-ului alimentelor este o modalitate benefică pentru populația săracă, dar aduce dezechilibre majore în ceea ce privește bugetul statului, respectarea cererii și a ofertei reprezentând o garanție a echilibrului economic și a menținerii unui buget național optim.
Total votes: 4
Peer vote

Economia actuală funcționează pe baza raportului cererii și al ofertei, existând o elasticitate a pieței determinată de producător și consumator. Dacă ar fi redusă valoarea TVA la alimente atunci consumatorii ar avea un venit mai mare, ceea ce pentru cei săraci ar reprezenta un stimul în a cumpăra alimente. Însă cererea la alimente este una inelastică, consumatorii cumpărând aceeași cantitate de mâncare, cea de care au nevoie, chiar dacă veniturile vor fi mai mari și prețurile la alimente mai mici. Dacă vor avea mai mulți bani, acest lucru nu înseamnă că vor mânca mai mult și vor cheltui acea sumă de bani rămasă în urma cumpărării produselor alimentare la un preț mai mic, pe alte produse. Totodată, faptul că există o cerere inelastică la alimente determină și minimalizarea efectului scăderii TVA datorită menținerii consumului. Printr-o eventuală reducerea a TVA la alimente s-ar produce o diminuare a inegalității sociale, măsură agreată de partidele politice pentru a strânge voturi și a fi aleși. Însă, pentru stat ar fi un lucru dăunător datorită încasărilor bugetare mai mici, acest lucru putând fi remediat prin creșterea valorii TVA la alte produse cu cerere elastică. În concluzie, reducerea TVA la alimente determină o diminuare a bugetului național, ceea ce descurajează pe termen lung activitatea economică în domeniul alimentar și ar trebuie pentru dezvoltarea societății și economiei să se reducă valoare TVA la produsele cu cerere elastică precum cele la serviciile IT.
Total votes: 1
Peer vote

Scăderea taxei pe valoare adăugată la alimente vizează creșterea consumului și asigurarea unor prețuri accesibile pentru un număr cât mai mare de cetățeni.Deseori se preconizează că scăderea TVA va dezvolta sectorul turismului însă impactul este unul superficial,în cazul României după scăderea TVA din 2015 a crescut numărul de turiști străini dar nu putem afirma că a avut loc o dezvoltare amplă a sectorului în condițiile în care infrastructura nu a fost modernizată iar multe obiective turistice se află în stadii de degradare accentuată.Având drept potențiali beneficiari cetățenii cu venituri scăzute,această politică fiscală este implementată în general de guverne de stânga și de guverne populiste(de stânga sau dreapta). Deși la un prim contact cu ideea aceasta poate părea seducătoare,o analiză mai atentă evidențiază efectele nefaste ale implementării acestei politici.Ignorarea elasticității cererii și a ofertei este elementul ce transformă o posibilă politică fiscală eficientă într-o politică fiscală ineficientă. Alimentele sunt bunuri cu cerere inelastică,cantitatea cerută de consumatori rămâne constantă indiferent de preț.Chiar dacă prețul unei pâini scade cu 50% această fluctuație de preț nu va determina consumatorul să cumpere două pâini deoarece acesta își satisface nevoia cu o singură pâine zilnic.O eventuală scădere a taxei pe valoare adăugată este apreciată de consumatori deoarece aceasta produce un câștig pe termen scurt dar acest câștig pe termen scurt determină de cele mai multe ori o pierdere mai mare pe termen lung.Din perspectiva statului reducerea taxei pe valoare adăugată este ineficientă deoarce reduce sumele colectate la bugetul de stat.Prin reducerea bugetului cetățenii au de suferit pe termen lung,statul diminuându-și capacitatea de a furniza servicii de calitate.Scăderea capacității statului de a oferi diverse servicii la un standard ridicat de calitate afectează mersul societății în general și de multe ori statul transferă costul unor servicii către cetățeni. Deși prețul alimentelor scade,cetățenii suportă costuri ridicate pentru a beneficia de alte servicii. Ineficiența acestei politici fiscale nu exclude posibilitatea ca această politică să fie adoptată de alte state,echitatea sau justiția socială sunt arii ce pot furniza fără întrerupere motivații pentru decidenții politici.Într-o perspectivă optimistă,liderii politici ce sunt susținători efervescenți ai justiției sociale doresc scăderea taxei pe valoare adăugată pentru a ușura traiul cetățenilor cu venituri scăzute.Într-o perspectivă negativă,politicienii tind să ignore criteriul eficienței în încercarea lor disperată de a obține un nou mandat.În concluzie,scăderea TVA la alimente nu este o măsură benefică din punct de vedere economic,scăderea TVA nu poate determina o creștere consistentă a consumului deoarece alimentele sunt bunuri cu cerere inelastică.Pe de altă parte,o astfel de măsură nu are un impact consistent asupra dezvoltării turismului.În schimb,trebuie să recunoaștem că o astfel de măsură facilitează accesul unui număr restrâns de persoane defavorizate la bunuri necesare supraviețuirii.De asemenea,un alt efect pozitiv al implementării acestei măsuri poate să fie scăderea evaziunii fiscale.
Total votes: 1
Peer vote