Why do we vote for extreme parties sometimes?

Because some injustice drives us nuts and we become extremist.
19% (13 votes)
Because it is sometimes the rational way to vote even if we remain centrist.
81% (54 votes)
Total votes: 67

Comments

Cum este posibil ca Marin Le Pen sa ajunga in Parlamentul European? Extremistii ajung la putere atunci cand partidele traditionale centriste esueaza in a genera politici economice si sociale de succes determinand ca populatia sa ajunga la exasperare incat sa iasa masiv la vot in favoarea partidelor extremiste.
Total votes: 15
Peer vote

Din punctul meu de vedere votăm partidele politice extremste, în acest caz la europarlamentare, deoarece cetățenii încearcă prin aceasta să redirecțoneze direcția spre care se îndreaptă țara lor. Un prim argument este acela că în prezent problemele sociale generate de globalizare precum criza imigranților sau cele interne precum corupția manifestă un interes mare pentru partidele politice extremistem, care speră sa câștige voturi prin susținerea cetățenilor. Astfel, cetățenii în încercarea lor de a rezolva asemenea probleme majore ale societății aleg să voteze măsurile extremiste pentru soluționarea lor pe termen scurt, partidele extremiste obținând susținere. Un al doilea argument este cel reprezentat de prezența la vot a cetățenilor care este scăzută datorită dezinteresului acestora față de problemele sociale sau chiar fața de alegeri. Prin urmare principalii susținători ai partidelor extremiste care sunt undeva la 5% reprezintă un procent mai mare din totalul celor ce iși exprimă dreptul la vot. Un astfel de exemplu este cel reprezenatat de alegerile din România unde datorită prezenței mare la vot de aproape 50% la europarlamentare, niciun partid de orientări mai radicale nu a obținut pragul necesar pentru a primi locuri în Parlamentul European, alegătorii medieni ( cei de centru sau cei nehotărâți sau neafiliați vreunei doctrine) făcând diferența. În concluzie pot afirma că motivele pentru care votăm în Parlamentul European reprezentați ai partidelor extremiste sunt acelea că prezența la vot este mică, iar susținatorii partidelor politice fac propagandă activă și datorită abordărilor lor mai radicale privind problemele și crizele naționale.
Total votes: 18
Peer vote

Spectrul politic ilustrează clasificarea pozițiilor politice, a ideologiilor sau a partidelor politice, de-a lungul unei axe imaginare, care se extinde în stânga și dreapta unui centru politic (https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Spectru_politic). Pentru a putea explica fenomenul numărului de voturi din ce în ce mai ridicat pe care îl înregistrează partidele extremiste, trebuie să avem în considerare două concepte importante: votul de proximitate și votul direcțional. Votul de proximitate este acordat de către alegători acelor candidați care sunt mai apropiați de credințele sau de ideologia îmbrățișată de aceștia. În privința modelului direcțional, majoritatea alegătorilor au preferințe neclare în legătură cu direcția pe care ar trebui să o urmeze guvernarea. În cadrul acestui model s-au dezvoltat două direcții: modelul direcțional al lui Malthus (1979), în care votanții își stabilesc preferințele în funcție de o singură coordonată- direcția preferinței- ei decizând dacă susțin sau nu o anumită politică; modelul lui Robinowitz și Macdonald (1989), introduce a doua coordonată- intensitatea- măsura în care votantul susține direcția aleasă. Definiția intensității arată că un votant nu va prefera în general partidele de centru, sau apropiate de centru, în schimb va ,,înclina" balanța, fie în dreapta, fie în stânga, în funcție de cum consideră el că trebuie echilibrată/ balansată politica actuală a statelor. Concluzionând, partidele extremiste sunt preferate de multe ori în detrimentul celor ,,clasice" pentru că se dorește schimbarea politicii promovate de conducerea în funcțiune, însă alegătorii sunt conștienți de faptul că o schimbare radicală nu este posibilă, ci doar una care să stabilizeze aparatul politic.
Total votes: 14
Peer vote

Foarte bine ca ai contribuit la discutie despre votul directional. Aceasta intrebare este una grea, in care intra alte factoare precum sistemul electoral si divizarea puterilor in cadrul sistemului politic.
Total votes: 0
Peer vote

Partidele extreme au succes uneori deoarece folosesc anumite strategii concentrându-se asupra unor aspecte precum imigrația,corupția și alte probleme conectând-le direct la nemulțumirea poporului. Astfel alegătorul chiar dacă nu este extremist și are alte preferințe politice și ideologii totuși votează astfel de partide deoarece ele pun accent pe anumite probleme sociale, de care alegătorul este preocupat. Prin urmare alegătorii aleg candidați extremiști doar ca să scape politica de un derapaj prea mare care se îndreaptă spre stânga prea mult sau spre dreapta. Alegătorii știu că chiar dacă o să vină la guvernare un partid de extremă n-o să rusească să-și impună prea mult tendințele radicale deoarece aceasta depinde și de alte instituții politice, dar scopul principal al oamenilor este de a mișca politica într-o altă direcție. Un exemplu a succesului candidaților extremiști este învingerea la alegerile prezidențiale din 2016 a lui Donald Trump în SUA sau Jair Bolsonaro la alegerile din 2018 în Brazilia.
Total votes: 14
Peer vote

Făcând o sinteza a partidelor de extrema dreapta ajunse la Bruxelles am observat că ca grupul este cel mai eurosceptic, anti-imigrant si extremist din istoria UE. Pentru prima data, partide declarate neo-naziste intra in Parlamentul European. Ponderea lor va fi de aproximativ o treime din numarul europarlamentarilor, deci sunt o forta de luat in considerare. Succesul acestor partide stă la baza discursurilor si propagandei eurosceptice, anti-refugiati si pe discursurile naționaliste exacerbate. Consider ca aceste tipuri de discurs nu duc la implinirea visului european (Unitate in diversitate).
Total votes: 11
Peer vote

Deși simpatizanții partidelor extremiste sunt o minoritate la nivel global, aceștia tind în anumite cazuri să aibă un aport considerabil în urma alegerilor. Din punct de vedere social, teoria alegătorului median presupune că cea mai mare parte a populației se încadrează în această categorie, a alegătorului median, întrucât pentru fiecare înclinare ideologică (de dreapta sau de stânga) există un procent de maxim 10-20% din populația existentă care se identifică. Așadar, o primă explicație a fenomenului prin care partidele politice extremiste acced la putere este ilustrată prin fluctuația prezenței la vot. Cetățenii cu convingeri, în special cei extremiști, vor participa întotdeauna la vot, astfel încât procentajul menționat va fi menținut întotdeauna. Problema apare în momentul în care majoritatea nehotărâtă nu participă la vot, urmând ca minoritatea să reprezinte în urma alegerilor un procent hotărâtor. O altă explicație, pe lângă problematica neparticipării la vot, este reprezentată de puterea de care dispun liderii partidelor extremiste. Adesea aceștia își formează capania pe baza unor elemente sensibile, ale unor probleme sociale pe care le discută și afirmă că le pot rezolva promițând o lume ideală, de cele mai multe ori alegându-și un moment oportun în care populația este supra-saturată de un infecient sistem de guvernare anterior. Această variantă presupune apelarea la nevoile oamenilor, partidele extremiste fiind cele care se formează tocmai pe revoltă și dispreț, promovându-le și îndreptându-le înspre domeniul de interes social din acel punct.
Total votes: 12
Peer vote

Alegerea politica graviteaza in jurul ideologiei si preferintelor indivizilor . Faptul ca uneori alegem extremisti se poate explica din prisma votului de proximitate si al celui directional. Astfel noi vom vota cu partidul care isi are ideologia mai apropiata de a noastra. Insa o mare parte dintre alegatori sunt indecisi astfel acestia numindu-se alegatori mediani. Votul acestora este decisiv pentru lupta dintre stanga si dreapta, de aceea in campaniile premergatoare alegerilor partidele politice isi indreapta discursul tocmai spre alegatorii mediani, spre centru. Insa uneori alegatorii nu voteaza in functie de ideologiei si in functie de directie, daca la nivelul guvernarii se afla coruptie la urmatoarea alegere se va vota un partid extremist anti-coruptie, chiar daca nu se poate intoarce totul la 180 de grade se va face tot ce se poate. Astfel alegatorii nu sunt neaparat extremisti, ci doar voteaza in extrema opusa a situatiei actuale pentru se indrepta situatia, caci oamenii cauta mereu o politica de centru.
Total votes: 9
Peer vote

Votăm partide politice extremiste la europarlamentare deoarece acestea sunt partide care se axează pe problemele sociale prezente pentru a atrage votanții precum și deasemenea propun soluții imediate, pe moment, pentru rezolvarea lor. O altă cauză este cea reprezentată de prezența scăzută la vot care determină ca susținătorii partidelor politice să reprezinte un procent mai mare din numărul total de alegători. A treia cauză este cea reprezentată de alegătorul median care caută să schimbe direcțiile naționale pe plan politic spre unele diferite care să genereze pentru societate un bine mai mare. Astfel, votăm partidele politice din lipsă de variante mai bune, votăm răul cel mai mic, precum și datorită faptului că cele aflate la guvernare nu iau măsuri concrete cu privire la problemele sociale ale societății.
Total votes: 10
Peer vote

S-a întâmplat, nu de puține ori, ca partidele extremiste să câștige alegerile la care au participat. De exemplu, la alegerile europarlamentare din anul 2014 au obţinut locuri în Parlamentul European, nouă partide extremiste, cum ar fi: UKIP din Marea Britanie, Frontul Naţional din Franţa, o formaţiune neo-nazistă din Germania, mişcare naţionalistă Jobbik din Ungaria etc. Pentru a putea răspunde la întrebarea: De ce uneori votăm partide de extremă? Trebuie să înțelegem conceptele de vot de proximitate și vot direcțional. Votul de proximitate este atunci când alegătorul își dedică votul acelor candidați care sunt mai aproape de ideologia acestuia, iar cu cât ai o ideologie orientată spre extreme, cu atât credințele tale sunt mai pronunțate. Aici apare și teoria alegătorului median, care nu este adeptul unei ideologii de stânga sau de dreapta. Acest tip de alegător este, deseori, indecis în alegere. În aceste caz, candidații își vor orienta discursurile politice premergătoare alegerilor spre centru, pentru a câștiga votul acestui tip de alegător. Votul alegătorului median va fi de cele mai multe ori decisiv, de aici apare explicația de ce majoritatea partidelor încearcă să fie de centru sau, cel puțin, să aibă discursuri de centru. Se întâmplă deseori ca alegătorul să nu voteze în funcție de ideologia apropiată, ci în funcție de direcție. De aici rezultă că votul de proximitate nu explică întotdeauna realitatea. Partidele extremiste reuşesc să obţină victorii, deoarece scot în evidenţă anumite probleme de interes naţional, precum corupţia, migraţia şi instabilitatea economică. Așadar alegătorul median, alege să voteze direcțional. Atunci când la nivelul societății există astfel de crize, scopul alegătorului este de a păstra un echilibru politic și tinde a înclina balanța alegând o extremă ce promite rezolvarea acestor tip de probleme. De exemplu, în cazul crizei financiare globale, care se presupune a fi principala cauză a ascensiunii partidelor de extremă, votanții aleg, pentru a îndrepta situația, partidele de extremă stanga. Cu toate acestea însă votul direcțional nu garantează întotdeauna rezolvarea problemelor la nivelul societății, de multe ori alegătorii cad pradă discursurilor populiste ale candidaților extremiști care profită de aceste crize pentru a-și face campanie și a-și urmării propriile interese. În concluzie, se observă faptul că alegătorul tinde să voteze partidele de extremă, nu pentru că este extremist și pentru că se află constrâns de crizele existente la nivelul societății, iar datorită faptului că acesta caută, de cele mai multe ori, o politică de centru, își va da votul extremelor, în încercarea de a păstra un echilibru din punct de vedere politic.
Total votes: 8
Peer vote