Who creates more money in Romania?

The Romanian Central Bank
15% (9 votes)
Private banks owned by foreign EU nationals
78% (47 votes)
Private banks owned by Romanian nationals
7% (4 votes)
Total votes: 60

Comments

Monetăria Statului fabrică bani la cererea Băncii Naționale a României. Mici cantități de bancnote și monede sunt fabricate permanent pentru înlocuirea celor uzate. Cantități suplimentare sunt fabricate și lansate exclusiv la cererea BNR. De ce nu se fac mai mulți? Pentru că masa monetară în circulație trebuie să corespundă cantității bunurilor și serviciilor aflate pe piață. Adică nu poți avea un salariu mai mare decât bunurile și serviciile pe care le produci. Poți câștiga doar o fracțiune din valoarea bunurilor produse! Altfel, a doua zi după salariu o să golești magazinele. Cererea ridicată o să ridice prețurile. Muncitorii vor cere salarii mai mari ca să poată să cumpere la prețurile marite, etc. Astfel rezultă o spirală a inflației, până la hiperinflație – creșterea prețurilor de peste 50% pe lună. Definiția hiperinflației a fost formulată pentru prima dată de către Phillip Cagan, profesor la Universitatea Columbia, în 1956. Hiperinflația începe în luna în care creșterea prețurilor depășește 50% și se termină dacă rata creșterii prețurilor scade sub 50% și timp de un an se menține sub acest nivel. Ce este inflația? Fenomen specific perioadelor de criză economică, constând în deprecierea banilor de hârtie aflați în circulație ca urmare fie a emiterii unei mase bănești peste nevoile reale ale circulației, fie a reducerii volumului producției și circulației mărfurilor, fapt care duce la scăderea puterii de cumpărare a banilor. De fapt, BNR injectează permanent bani suplimentari pe piață prin intermediul băncilor comerciale. Inflația moderată (creșterea anuală a prețurilor cu 15-30%) este utilizată ca pârghie economică pentru stimularea cererii. Totodată, ea trebuie să fie coordonată și cu alți indicatorii (nivelul șomajului, dobânzilor la credite, etc). Echilibrul monetar este un factor esențial pentru orice țară. Anomaliile pot produce dezastre naționale. În acele situații, este necesară o stabilizare monetară, o măsură disperată cu implicații grave. În România au avut loc 3 stabilizări – 1929, 1947 si 1952. Reformele au avut loc pentru a oferi următoarele avantaje: eliminarea completă a surplusului monetar; scăderea și stabilizarea temporară a costului vieții, reducând astfel nemulțumirea muncitorimii industriale; ameliorarea posibilităților de export ale României.
Total votes: 11
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Bancile cu capital strain produc si vor produce mereu cei mai multi bani. BNR nu e capabila sa se ridice la standardele lor si sa produca la un acelasi nivel sau mai mult.
Total votes: 16
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Banca Nationala a Romaniei este o institutie noncomerciala si este singura institutie autorizata sa emita monede. Bancile Comerciale insa pot depozita, pe baza acestor depozite pot oferi credite, multiplicand astfel masa monetara. Banca Centrală a României joaca un rol de arbitru, prin impunerea unui șir de condiții, precum păstrarea rezervelor bancare și menținerea cerințelor minime de capital. Cu toate ca Banca Nationala a Romaniei creează 25% din banii care circulă în economia românească, iar restul de 75% sunt produsi de Bancile Comerciale, acestea nu valoreaza nimic fara BNR.
Total votes: 11
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Banca Naţională a României (BNR) este banca centrală a României, o instituţie publică cu personalitate juridică având monopolul asupra emisiunii de monedă , aşa-zisa obligativitate „legal tender”.Obiectivul său fundamental îl reprezintă asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor (conform Statutului). Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Băncile centrale susţin politica economica a statului, respectiv a bugetului guvernamental, mai ales în acoperirea deficitelor bugetare.Datorită puterii de a crea monedă fără acoperire (ex. aur), banca centrală poate influenţa rata dobânzilor, economia devenind una de tip intervenţionist/centralizată, nu una de piaţă liberă/capitalistă unde cel mai important „preţ”, preţul banilor, este stabilit de cerere şi ofertă.Băncile comerciale sunt cele care creează cei mai mulți bani pentru că ele multiplică baza monetară de până la 5 ori și în urma împrumuturilor fac bani prin acea rată a dobânzii (ROBOR). Cu toate acestea, ele nu lucrează cu o monedă proprie, ci folosesc capital propriu și depozite în acest scop, deoarece banii interni pot să dispară subit, în timp ce baza monetară nu este afectată dacă nu are loc ieșire de lichidități ale non-rezidenților. In concluzie, bancile comerciale sunt cele care fac mai multi bani, iar BNR are un rol de arbitru în politica monetară a României și, în același timp, un rol intrisec în menținerea stabilității financiare.
Total votes: 13
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Bancile cu capitalul strain, domina sectorul bancar romanesc, deruleaza operatiuni financiare cu milionase de cetateni, si sute de mii de firme, ofera rate, fond de garantare, ofera durata de recuperare a capitalului investit, adica acopera profitul anual al investiei intiale. Au aparut noi conditii internationale, de suprareglementare bancara, costurile au crescut atat de mult incat este pur si simplu mai rentabil sa investesti in alte domenii cu profitabilitate mai mare, asta explicand efortul bancilor de a cauta capital strain, si numeroase iesiri pe piata locala cu ajutorul unei banci straine
Total votes: 14
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Banii nu au valoare intrinsecă – în principiu, hârtia utilizată pentru bancnote este lipsită de valoare; cu toate acestea, sunt acceptați în schimbul bunurilor și serviciilor, deoarece populația are încredere că banca centrală va menține valoarea banilor stabilă în timp. În prezent însă, cel mai cuprinzător mijloc de plată nu este numerarul, ci banii digitali sau banii electronici care reprezintă valoarea monetară stocată, de exemplu pe un card preplătit sau pe un smartphone. Operațiunile de debitare directă, plățile prin internet și transferurile între carduri constituie forme de plată fără numerar. În România, producția masei monetare este realizată de Banca Națională Română (25%) prin tipărirea de bani, iar pe urmă de către Băncile Comerciale (75%) prin multiplicarea de bani. În România cele mai mari Bănci Comerciale sunt: BRD (60,16%) care este de origine franceză, Reiffeisen Bank (100%), BCR (93,6%) și Unicredit Bank (96%) care sunt de origine austriacă, ING (100%) care este de origine olandeză. Prin urmare nu BNR-ul și nici Băncile Comerciale Românești nu crează marea parte a fondului monetar național, ci băncile comerciale cu capital străin: BRD, Reiffeisen Bank, BCR, Unicredit Bank etc.
Total votes: 14
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Ca în majoritatea statelor, monedele în România sunt emise de Banca Națională a României (BNR). BNR este o instituție noncomerciala și este singura instituție autorizată ca să emită moneda. Pe lîngă BNR există alte tipuri de bănci care se numesc bănci comerciale . Aceste bănci comerciale spre deosebire de BNR nu au dreptul de a emite monede dar în schimb se ocupă de înmulțirea banilor prin multiplicare, atragerea de depozite, acordare de credite și prin alte proceduri monetare. În România băncile comerciale sunt deținute în mare parte de actionarii din exterior, spre exemplu BCR-ul aparține Austriecilor, BRD-ul Francezilor iar RBS-ul Regatului Unit. Băncile comerciale sunt puternic reglementate și acest lucru se face de către Banca Centrală a României prin impunerea unui șir de condiții precum păstrarea rezervelor bancare și menținerea cerințelor minime de capital. Acest control are ca scop menținerea prețului pe piață și evitarea de bumuri economice sau inflație.
Total votes: 15
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Cine creeza mai multi bani in Romania?
Total votes: 0
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Banii sunt bucati de hartie, plastic sau metal acceptate ca schimb pentru un produs sau serviciu. In Romania rolul bancii centrale este productia masei monetare prin tiparirea banilor (25%), controlarea ofertei monetare pentru evitarea inflatiei/ deflatiei , iar rolul bancii comerciale este multiplicarea banilor (75%) prin depozite iar mai apoi credite si imprumuturi datorita dobanzii. Astfel se bancile comerciale multiplica baza monetara de pana la 3 ori datorita ROBOR. Insa nu Banca Centrala Romaneasca si nici cele comerciale cu capital romanesc fac cei mai multi bani in Romania ci bancile comerciale cu capital strain cum ar fi : BRD(60,16%), Reiffeisen Bank(100%), BCR(93,56%), ING(100%).
Total votes: 7
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Banii ca mijloc de plata erau utilizați din timpurile străvechi a civilizației umane. La început au fost utilizați în comerț ca mijloc de plata, sub forme de monede, iar ulterior au apărut bancnotele și mijloacele electronice de plata. Imprimeria Băncii Naționale este cea care produce bani în România, are sediul în zona de sud a Bucureștiului. Este singura instituție de acest gen din Europa care tipărește bancnote pe suport polimeric, urmând ca acestea sa fie transportate la Banca Națională a României. Prin urmare cele mai mari bănci comerciale sunt BRD (60,16%), Reiffeisen Bank (100%), BCR (93,6%), Unicredit Bank și ING (100%). Neincluzand BRD, toate sunt de origine străină. Băncile comerciale sunt cele care creează cei mai mulți bani pentru ca ele multiplica baza monetara de pana la 5 ori și în urma împrumuturilor fac bani prin acea rata a dobânzii (ROBOR).
Total votes: 7
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote