Who creates more money in Romania?

The Romanian Central Bank
15% (9 votes)
Private banks owned by foreign EU nationals
78% (47 votes)
Private banks owned by Romanian nationals
7% (4 votes)
Total votes: 60

Comments

Trebuie menționat încă de la început că singura sursă de producere a banilor din România este Banca Națională Română (BNR),iar aceasta produce în funcție de aurul țării. Băncile comerciale nu produc bani și sunt puternic legate de Banca Centrală. Orice bancă comercială poate apela la BNR pentru împrumuturi. Se poate spune că băncile comerciale înmulțesc banii deoarece acestea oferă împrumuturi cu dobânzi de peste 10%. Datorită dobânzilor și comisioanelor, băncile comerciale cresc economia țării cu 75% spre deosebire de BNR care emite doar 25% din banii țării.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 32
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Pornind de la scopul și funcțiile primare ale băncilor, și anume de a încuraja depozitarea banilor și de a acorda credite, aceste instituții se mențin prin aceste acțiuni în viață și își generează profitul, la care se adaugă implicit crearea banilor în stat (în cazul de față, România). Pilonul de referință a fiecărei bănci comerciale prezentă în România (preponderent cu capital străin, conform statisticilor https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=1182 ) este Banca Națională a României, instituție ce aparține statului. Prin urmare, BNR-ului îi revin anumite responsabilități aparte precum funcția, privilegiul de a fi singura instituție legitimă să tipărească bani, adică să creeze banii propriu-zis. De cealaltă parte, băncile private sunt în măsură doar să îi multiplice (purtând rolul de multiplicator). Chiar dacă procentajele care spun că, în România, BNR creează 25% din banii care circulă în economia românească, iar restul de 75% sunt produși de băncile private, acest raport nu denotă exclusiv o superioritate a celor din urmă, fiindcă fără BNR, băncile comerciale n-ar putea funcționa la fel.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 35
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Întrucât dezbatem un subiect aparținând politicii monetare, un prim aspect de menționat este modul în care sistemul bancar se susține pe următorii piloni: Banca Națională a României, Fondul de credit în sistemul bancar, Biroul de credit, TRANSFORD, Institutul Bancar Român, Centrala incidențelor plății, Centrala riscurilor de credit și ROMCARD. Pe langa instituțiile de reglementare și susținere, Banca Națională a României este instituția publică independentă ce are ca obiectiv sprijinirea politicii economice generale a statului, asigurând și menținând stabilitatea prețurilor. Totodată, este unica instituție cu drept de emisiune, deci, unica autorizată să emită însemne monetare cu rol de plată pe teritoriul țării. BNR elaborează și aplică politicile monetare, autorizează, ajustează și supraveghează instituțiile de credit, emite bancnotele și monedele, stabilește regimul valutar și administrează rezervele valutare internaționale ale României. Așadar, având un background asupra componentelor sistemului bancar, putem observa importanța controlului statului asupra sferei economice. Totuși, din punct de vedere al realității, bancile de tip BCR reușesc să facă mai mulți bani datorită multiplicatorului prin rata dobânzii, acesta fiind stabilit de BNR. Dacă privim distribuirea capitalului a primelor 6 bănci românești, putem descoperi că procentajul de capital străin este de: BRD (60,16%) BCR (93,6%), Banca Transilvania (21%), Reiffeisen Bank (100%), ING (100%), Unicredit Bank (96%). Așadar, raportandu-ne doar la aceste 6 bănci comerciale, putem afirma că 78,46% din totalul capitalului este de proveniență străină: franceză, austriacă, olandeză.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 38
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

În momentul în care „tipărește” un leu, banca centrală trebuie să-l pună în circulație. Îl dă cu împrumut băncilor, în schimbul unei dobânzi „de politică monetară” – mai mică (dobânda de referință) dacă banii sunt dați programat sau mai mare (dobânda Lombard) dacă sunt dați la cererea expresă a băncii. Dobânda de politică monetară este stabilită de „înțelepții” băncii centrale și ajustată în pași mici astfel încât să-și poată atinge obiectivul principal: ținta de inflație. Din toate activele adunate – credite de la depunători, bani de la banca centrală, capitaluri proprii – o bancă comercială poate să dea cel mult tot atâtea credite. În nici un moment nu este posibil să dea cu împrumut chiar și cu un leu în plus față de ce a încasat. Tot banca centrală îi impune să mențină un anumit procent în „rezervă-fracționară”. Rezerva fracționară permite multiplicarea masei monetare după o formulă: la o rezervă de 10%, masa monetară crește de până la 10 ori, la 1% rezervă crește de până la 100 de ori iar în lipsa completă a rezervei poate crește, teoretic, la nesfârșit. Însă rezerva fracționară NU are vreo legătură directă cu felul în care au fost creați banii și în nici un caz nu înseamnă că băncile i-au creat. Multiplicarea masei monetare este un rezultat direct al creditării. Cu alte cuvinte, bancile private doar pun in circulatie banii pe care banca centrala le permite sa ii posede. Acestea nu creeaza bani propriu-zis, ci doar ii multiplica.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 33
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Stabilitatea financiară este un bun public global, caracterizat de nonrivalitate și nonexcludere. Acest bun public nu poate fi oferit în mod exclusiv de către piață, banca centrală și alte instituții ale statului având un rol important în asigurarea stabilității financiare. Banca Naţională a României are un rol intrinsec în menţinerea stabilităţii financiare, date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi prudenţială. Aceasta este singura instituţie autorizată să emită însemne monetare sub formă de bancnote şi monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României. Pe de altă parte, sistemul financiar român este bazat si pe băncile private, care au rolul de a multiplica banii prin diverse programe. În acest sens putem vorbi despre BCR-Banca comercială română, ca fiind banca Nr.1 din România pe piața tranzacțiilor bancare, clienții BCR având la dispoziție cea mai mare rețea națională de ATM - peste 2.000 de bancomate și POS - 15.200 de terminale pentru plată cu cardul la comercianți, precum și servicii complete de Internet banking, Mobile Banking, Phone-banking și E-commerce. De asemenea, BRD face parte în proporție de 58,32%, din Grupul Société Générale unul dintre cele mai mari grupuri europene de servicii financiare. Pentru a clarifica acest subiect, trebuie sa înțelegem că BNR, în calitatea sa de pilon al stabilității, susține băncile private, însă cele din urmă sunt răspunzătoare de multiplicarea banilor prin diverse credite şi programe de susținere financiară. Un element important în acest domeniu, este dobânda şi rata dobânzii, reprezentată de nivelul procentual aplicat capitalului împrumutat pe perioada derulării creditului. Pentru a concluziona, putem spune că sistemul monetar şi fiscal sunt susținute atât de BNR, cât şi de întreprinderile private, fără de care, România nu ar funcționa la fel.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 34
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Am ales ca variantă de răspuns la această întrebare că băncile private deținute de state europene sunt cele care creează cei mai mulți bani în România, deoarece Banca Centrală are mai mult un rol de arbitru în politica monetară a României și, în același timp, un rol intrisec în menținerea stabilității financiare. Atribuția esențială a acesteia este tipărirea banilor, fără de care nu am mai putea vorbi despre o bază monetară (outside money), însă se tipăresc atât cât este nevoie pentru a evita apariția inflației, Astfel, ca bancă de emisiune, banca centrală trebuie să asigure încredere în monedă, îndeplinindu-și ipostaza sa de autoritate prudențială. Trebuie menționat faptul că băncile centrale au apărut cu mult timp după cele comerciale, dar cu toate acestea, astăzi dețin funcții importante, pe lângă cele de emisiune de monedă și politică monetară, cum ar fi: împrumutator de ultimă instanță (în cazul în care băncile private rămân fără bani, apelează la băncile centrale pentru a nu se produce un risc sistemic), garantare a depozitelor (băncile centrale se bazează pe sistemul rezervelor fracționare, rezerve obligate să le aibă în seif) și protejare a stabilității financiare prin controlarea împrumuturilor în urma creșterii ratei dobânzii generale (măsură anticiclică). Trecerea de la controlul cantității de monedă la cel prin preț, prin rata de politică monetară, are drept cauză variabilitatea excesivă a relației dintre moneda emisă de banca centrală și „banii interni” (inside money) creați de băncile private. Astfel ajungem la explicația că băncile comerciale sunt cele care creează cei mai mulți bani pentru că ele multiplică baza monetară de până la 5 ori și în urma împrumuturilor fac bani prin acea rată a dobânzii (ROBOR). Cu toate acestea, ele nu lucrează cu o monedă proprie, ci folosesc capital propriu și depozite în acest scop, deoarece banii interni pot să dispară subit, în timp ce baza monetară nu este afectată dacă nu are loc ieșire de lichidități ale non-rezidenților. Deși principalul rol al băncilor private cu capital străin este de a face legătura între entitățile care economisesc și cele care iau cu împrumut, ele sunt cele care reprezintă circa 90% din activele sectorului bancar, 93% din credite și 88% din depozite.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 36
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Pentru a raspunde la aceasta intrebare este nevoie de a intelege roulul bancilor. Iar pentru a face asta am ales sa ofer ca exemplu un broker de asigurari. Acesta are rolul de a media relatiile de cerere si oferta dintre asigurator si asigurat. Ca si brokerul, bancile au un rol de intermediare a relatiilor dintre cetateni(Cumparatori) si orice institutie/persoana care ofera ceva contra-cost(vanzator). Astfel, aceasta tipareste banii iar acest proces are si rolul de a balansa economia pentru evitarea inflatiei, pot oferi imprumuturi pentru bancile private etc. Pe de alta parte, bancile comerciale au avut la inceput rolul de a sustine comertul, scimburile de marfuri si platile.În economia de piaţă modernă activitatea băncilor comerciale are un rol major datorită legăturii lor cu toate sectoarele economiei. Scopul băncilor este de a asigura circulaţia continuă a capitalului şi a banilor, creditarea întreprinderilor industriale, a statului şi a populaţiei, crearea condiţiilor favorabile pentru creşterea economică. Băncile comerciale moderne, avînd rolul de intermediari financiari, îndeplinesc o funcţie macroeconomică importantă, asigurînd redistribuirea interramurală şi interregională a capitalului bănesc. Mecanismul Bancar de distribuire şi redistribuire a capitalului pe sfere şi ramuri permite dezvoltarea economiei în dependenţă de necesităţile obiective ale producerii şi contribuie la restructurarea economiei.Creşterea rolului economic al băncilor comerciale se observă în prezent şi prin lărgirea sferei lor de activitate şi dezvoltarea unor tipuri noi de servicii financiare. În prezent, Băncile comerciale ale unor ţări pot presta clienţilor lor pînă la cîteva sute de servicii. O trăsătură specifică băncilor comerciale constă în faptul că scopul de bază al activităţii lor este obţinerea profitului. In concluzie, bancile comerciale sunt cele care produc cei mai multi bani in Romania, fiid prezente in aproape toate ramurile economiei si joaca un rol important in aceasta.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 28
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Banul reprezintă mijlocul de plată, fiind utilizat încă din timpurile străvechi a civilizației umane. Banii fizici (când spun bani fizici, mă refer atât la bancnote, cât și la monede), care trec zilnic prin mâinile noastre, sunt tipăriți doar de Banca Națională. Banca Națională este singura instituție competentă, și cu drepturi depline de a tipări bani. Pe lângă Banca Națională, mai există și Bănci Comerciale. Aceste Bănci Comerciale nu au puterea de a emite bancnote sau monede,însă spre deosebire de Banca Națională, acestea se ocupă de multiplicarea banilor prin depozite, credite și alte proceduri bancare ( în general, Băncile Comerciale sunt în mare parte cu capital străin).
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 28
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Am ales a doua opțiune, deoarece majoritatea băncilor comerciale din România, precum BCR, ING, BRD, etc sunt deținute de investitori străini, ceea ce demonstrează că o mare parte din totalul capitalului este de natură străină BCR (93,6%), ING (100%), BRD (60,16%). Mai mult de atăt în România crearea banilor se face la Banca Națională a României (25%) și la Băncile comerciale (75%), pentru efectuarea multiplicării banilor, băncile trebuie să aibă neaparat rezerve de 1% din banii depuși de către cetățeni. Într-adevăr, anume crearea bazei monetare și producerea bancnotelor se efectuează la BNR, aceasta controlează cantitatea rezervelor, prețurile și rata dobânziii, mai exact oferta monetară, cu scopul de a evita creșterea inflației sau mai rău a deflației. Iar existența și funcționarea bună a băncilor comerciale se datorează dreptului de multiplicarea a banilor prin rata dobânzii. Banii sunt priviți ca o formă de plată, având 3 funcții principale: mijloc de schimb, unitate de cont și depozit de valoare. În concluzie, țin să menționez că atât BNR cât și băncile comerciale din România, deși au roluri diferite, de exemplu cele monetare pot să majoreze sau să micșoreze masa monetară, prin crearea sau lichidarea banilor, totuși ambele au ca scop final stabilitate economică.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 31
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Majoritatea oamenilor care se gândesc la bani fac referire la bucăţile de hârtie şi monedele, de diferite dimensiuni şi culori, „produse” şi scoase pe piaţă de către Banca Centrală. În prezent însă, cel mai cuprinzător mijloc de plată nu este numerarul, ci banii aflaţi în conturi la băncile comerciale, conturi operabile prin cecuri, numite depozite la cerere. Deci vedem ca bancile comerciale pot depozita, iar apoi, pe baza acestor depozite pot acorda credite mai departe, multiplicand astfel masa monetara. In Romania, producția masei monetare este realizata de Banca Natională Română (25%) prin tipărirea de bani, iar pe urmă de către Băncile Comerciale (75%) prin multiplicarea de bani. Iar ca sa-mi susțin răspunsul trebuie sa arăt de unde provin cele mai mairi Bănci Comerciale din România. Astfel incat avem:BRD (60,16%) care este de origine franceza,Reiffeisen Bank (100%), BCR (93,6%) și Unicredit Bank (96%) care sunt de origine austriaca, ING (100%) care este de origine olandeza. Așadar constatam ca nu BNR-ul si nici bancile comerciale romanesti nu creaza marea parte a fondului monetar național, ci bancile comerciale cu capital strain: BRD, Reiffeisen Bank, BCR, Unicredit Bank etc.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 31
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote