What is the main purpose of EU fines against Google, Facebook, Amazon?

To protect EU consumers from abusive policies by these companies.
81% (43 votes)
To raise money for the EU budget in the absence of an EU digital tax.
19% (10 votes)
Total votes: 53

Comments

Scopul principal amenzilor UE împotriva Google, Facebook și Amazon este acela de a proteja consumatori din Uniune de politicile abuzive ale acestor mari companii. Prin Tratatul de funcționare UE sunt stabilite două reguli de antitrust: art.101, care interzice acorduri între 2 sau mai multe companii independente care se limiteze concurența, și art. 102, prin care este interzis companiilor care dețin o poziție dominantă să facă abuz de propria poziție. Bruxelles contestă Google cu trei lucruri: 1) a cerut producătorilor de dispozitive Android se pre-instaleze aplicația de căutare Google și browserul Crome ca condiție pentru a furniza licența Google store; 2) a plătit o sumă de bani unor mari producători și operatori de rețea cu condiția să fie pre-instalată aplicația de căutare Google; 3) a oferit stimulente financiare cu condiția de a instala numai Google pe dispozitivele lor. Totul pentru a consolida ți menține poziția sa de dominanță. Aceste practici au negat rivalilor oportunitatea de a se inova și de a concura pe piată și mai mult decăt atât au negat consumatorilor UE avantajele unei concurențe efective, lucru considerat ilegal având în vedere normele UE antitrust. Deja în 2016 Google primise acuzații cu privire la această injustiție și în 2018 a primit o amendă de 4,3 milioane de euro din partea Comisie Europene, după 7 ani de investigație și este considerată cea mai mare amendă din istorie impusă de UE. Cu mai puțin de o lună în urmă a ajuns și cea de a treia amendă pentru Google de 1,9 miliarde de euro, tot din cauza poziției sale dominante. Manevra de la Bruxelles va avea cu siguranță consecințe și în relația SUA-UE. La rândul său compania Google a răspuns cu intenția de a face un apel ămpotriva amenzii. Margrethe Vestajer, comisar Ue pentru corectitudine, a reușit să pună în practică în ultimii 4 ani proceduri ce au pus aceste mari companii într-o poziție incomodă. Cu privire la Facebook, Vera Jourova, comisarul UE a justiției a înceăut ”lupta” sa pentru apărarea consumatorilor Ue, împunând amenzi la adresa Facebook-ului și Twitter. Acuzația pentru ambele este acea de a nu fi adecvate pentru normele europene priviind confidențialitatea. Pentru Amazon a ajuns o amendă de 250 de milioane de euro cu scopul de a rambursa Ue de impozitile neplătite în ultimii 10 ani. În practică trei sferturi din profiturile sale nu au fost taxate timp de 10 ani. De la această chestiune pornește și idea existenței unui acord între Luxemburg și Amazon ce prevede un tratament preferențial priviind impozitele ce trebuiau plătite pentru afacerile pe continentul european. Ambele părți au negat axistența acestui acord, Amazon a declarat că va valuta opțiunile sale legale, inclusiv posibilitatea de apel Curți de Justiție. În concluzie pentru garantarea protejării consumatorilor Ue este necesar ca companiile ce vor sa vândă produsele sau serviciile lor în interiorul Uniunii trebuie să respecte normele de corectitudine stabilite. (https://www.corriere.it/economia/aziende/19_marzo_20/google-nuova-multa-15-miliardi-commissione-ue-abuso-posizione-dominante-adsense-a04f0a3c-4ae9-11e9-84f1-6f7b19b096e5.shtml)
Total votes: 28
Peer vote

Succesul în tehnologie necesită o dorință de a distruge lucrurile făcându-le învechite. Potrivit unui studiu realizat de UE, majoritatea europenilor nu le place foarte mult această idee, preferând să lucreze în instituții stabilite. Peste jumătate dintre americani preferă să renunțe singuri, pe cont propriu. Deci nu este o surpriză faptul că autoritățile europene s-ar opune ca antreprenorii americani să avanseze în Europa prin perturbarea ordinii stabilite. Ce se poate face? Comunitatea profesioniștilor din domeniul antitrust și a cadrelor universitare ar trebui să abordeze acest aspect prin umplerea unor goluri în ceea ce privește modul în care antitrust ar trebui să se aplice în situații cu efecte de rețea, făcând distincție clară între succesul afacerii și puterea de piață și investigând trăsăturile unice ale piețelor digitale. Acest lucru va face presiuni asupra profesioniștilor europeni pentru a-și moderniza abordările. Factorii de decizie politică ar trebui să se angajeze, de asemenea, să se asigure că aplicarea legii antitrust vizează prejudiciul cauzat de clienți și nu este utilizat în alte scopuri. Un alt motiv pentru care UE amendeaza Google ar fi acele "bundle services". Serviciile incluse în pachet pot fi câștigătoare pentru clienți și companii. Uneori pachetul este mai accesibil pentru clienți, deoarece gruparea poate crește vânzările, ceea ce permite unei companii să împartă costurile fixe către mai mulți clienți. În altă parte, pachetul îi cere clienților să utilizeze serviciile pe care le prețuiesc, dar nu ar alege altfel dacă ar trebui să plătească prețuri separate. UE consideră că gruparea este o problemă dacă o companie are succes cu un element de pachet. Aceasta pare să fie parte a problemei pe care Google a întâlnit-o în cea mai recentă amendă. Google a dat o mulțime de sisteme de operare Android, dar a făcut acest lucru împreună cu aplicații profitabile și alte servicii, veniturile din care au acoperit costurile pentru sistemul de operare. Valoarea potențială a unui pachet a reprezentat o preocupare centrală a UE față de fuziunea generală Electedric-Honeywell propusă.
Total votes: 31
Peer vote

Original si complementar cu celelalte raspunsuri date de colegi. Ceea ce are acest raspuns este ceea ce nu au celelalte si invers. Este important sa se analizeze cele doua laturi opuse ale fiecarei intrebare. Tine-o tot asa.
Total votes: 3
Peer vote

Original si complementar cu celelalte raspunsuri date de colegi. Ceea ce are acest raspuns este ceea ce nu au celelalte si invers. Este important sa se analizeze cele doua laturi opuse ale fiecarei intrebare. Tine-o tot asa.
Total votes: 0
Peer vote

Din punctul meu de vedere, scopul principal al amenzilor Uniunii Europene împotriva Google, Facebook sau Amazon este de a proteja consumatorii/cetățenii Uniunii de politicile abuzive ale acestor mari companii. În ultimii cinci ani, comunitatea europeană a luat în vizor, pus sub lupă și sancționat cele mai reprezentative mari companii tehnologice digitale din Statele Unite, fie că ne referim la probleme ce țin de protecția datelor, antitrust, competiție, transparență sau taxare: Google, Amazon, Apple și Facebook. Eforturile comune ale Bruxelles-ului privind toți acești giganți din IT urmăresc în principal impunerea unor schimbări masive, pe lângă amendarea acestora pentru daunele înregistrate: de exemplu, se urmărește a obliga Facebook sau AppStore-ul deținut de Apple să garanteze o mai bună protecție a datelor cu caracter personal, Google trebuie să se justifice pentru modalitatea în care motorul de căutare ierarhizează site-urile web sau pentru faptul că a cerut producătorilor de dispozitive Android să pre-instaleze motorul de căutare Google și browserul Chrome (Tratatul de funcționare al UE impune reguli de antitrust care interzic atât existența de acorduri între două sau mai multe companii independente care să limiteze concurența, cât și companiilor care dețin o poziție dominantă să facă abuz de propria poziție), etc. Totodată, tot în favoarea cetățenilor săi, UE urmărește să impună obligativitatea dezvăluirii de informații precum ar fi modul în care sunt clasificate serviciile și produsele oferite către consum (tipul de informație pe care companiile insistă că trebuie să rămână secretă pentru a evita manipularea), piețele online trebuie să precizeze atunci când își vând propriile produse și servicii (în concurență cu întreprinderile mici) și mai multă claritate în privința colectării datelor pe aceste platforme și despre modul în care acestea sunt utilizate. https://www.marketwatch.com/story/apple-amazon-google-facebook-cast-in-europe-as-harmful-monopolies-2019-03-13
Total votes: 30
Peer vote

Este un raspuns foarte bun. Poate sa fie imbunatatit aratand date despre suma banilor incasati in acest concept si evolutia lor ca un procent al bugetului UE, precum si argumentele analitice care ar sustine scopul de impozitare a acestor amenzi.
Total votes: 3
Peer vote

De exemplu, din 2017 și până în prezent, numai din amendarea Google, Uniunea Europeană s-a justificat a fi îndreptățită la daune care (în total, laolaltă cu primele amenzi Google) au ajuns la suma de 9.3 miliarde de dolari. Totuși, Google continuă să conteste primele amenzi și încă nu este sigur sau nu că o va contesta și pe ultima, în valoare de 1.7 miliarde $. Amenzile aplicate companiilor care au fost descoperite nerespectând normele UE antitrust sunt plătite/incorporate în Bugetul general al Uniunii Europene. Acești bani nu sunt alocați pentru anumite „cheltuieli” în particular, însă contribuțiile statelor membre la bugetul pentru anul următor sunt reduse corespunzător. Prin urmare, amenzile contribuie la finanțarea UE și la reducerea sarcinii contribuabililor. http://europa.eu/rapid/press-release_IP-19-1770_en.htm
Total votes: 10
Peer vote

Amenzile au reprezentat 3,4 miliarde in 2017, ceea ce face 2,4 la suta din bugetul UE in 2017 (https://eur-lex.europa.eu/budget/data/LBL/2019/en/GenRev.pdf). In 2016, 3,1 miliarde (https://eur-lex.europa.eu/budget/data/LBL/2018/en/GenRev.pdf). Cat era inainte si cat a fost in 2018 si cat va fi in 2019?

La sfarsitul 2018, Franta si Germania si alte state mari a UE au renuntat la planurile lor sa introduca un impozit al serviciilor digitale care ar produce 5 miliarde pe an si care s-ar indrepta catre circa 180 din cele mai mari grupuri tehnologice si care ar impozita veniturile vanzarilor de date si ale activitatilor platformelor online. Guvernele din Danemarca, Suedia si Irlanda s-au opus puternic la impozitarea veniturilor in loc de profitelor, uneori concentrate pe teritoriul lor (https://www.ft.com/content/fc7330d4-f730-11e8-af46-2022a0b02a6c). Aceast nou acord despre impozitare cerea unanimitatea dar pentru amenzile doar trebuie majoritatea simpla in cadrul Comisiei Europene. Pacat ca nu se face public votul comisarilor ca sa stim cum a votat comisarul irlandez cand s-au stabilit amenzile asupra lui Google...

Datele din ani trecuti unde se aprecieaza crestere amenzilor si o desbatere interesanta se regasesc intr-un document al Parlamentului European (http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2017/603810/IPOL_BRI%282017%29603810_EN.pdf):

IS OTHER REVENUE A POSSIBLE SOURCE OF FINANCING THE EU BUDGET?

Advantage: From a legal point of view, other revenue presents the advantage of being ruled and established in secondary law and not through the Own Resources decision. Therefore, ratification by all Member States is not required, as it is for the Own Resources decision. In this way, other revenue can be more flexible to address specific issues and make the EU budget more responsive.

In addition, as not considered an own resource, other revenue which is not considered as general revenue will not impact on the ceiling set in the 26 May 2014 Council Decision9 and will reinforce the corresponding budget lines. On the other hand, other revenue considered as general revenue will result, once budgeted, in a correspondingly lower need for the GNI-based own resources.

Weakness: However, the Treaty stipulates that other revenue must remain marginal compared to own resources. Article 311 of the Treaty on the functioning of the European Union states “Without prejudice to other revenue, the budget shall be financed wholly from own resources”. Consequently, own resources must remain the main source of financing the EU budget.

Numerous works and analysis on how to improve the current EU financing system are available from the academic sector10. The focus is on reforming the own resources system. Discussions of any “EU tax” are held in this framework of own resources. Therefore, other revenue possibilities are left aside. However, discussions focusing openly on new other resources can be found in official circles.

Total votes: 5
Peer vote

Noi suntem responsabili de efectele tehnologiei şi în viaţa noastră privată şi în mediul de business.Aici trebuie subliniat şi faptul că România este ultimul loc în DESI ((Digital Economy and Society Index) în ceea ce priveşte competenţele digitale – ne referim aici de la deschiderea unui browser, achiziţionarea online etc. Nu ne referim aici la nivelul programatorilor, o categorie care este deja mai mult decât angajată şi unde există nevoi mai mari decât putem noi să acoperim. Bruxelles contestă Google cu trei lucruri: 1) a cerut producătorilor de dispozitive Android se pre-instaleze aplicația de căutare Google și browserul Crome ca condiție pentru a furniza licența Google store; 2) a plătit o sumă de bani unor mari producători și operatori de rețea cu condiția să fie pre-instalată aplicația de căutare Google; 3) a oferit stimulente financiare cu condiția de a instala numai Google pe dispozitivele lor.Cu privire la Facebook, Vera Jourova, comisarul UE a justiției a înceăut ”lupta” sa pentru apărarea consumatorilor Ue, împunând amenzi la adresa Facebook-ului și Twitter. Acuzația pentru ambele este acea de a nu fi adecvate pentru normele europene priviind confidențialitatea. În schimb, Google şi Facebook cedează principalele produse, iar Amazon combate atât de agresiv grupurile clasice de retail încât probabil contribuie la ţinerea sub control a inflaţiei. Niciuna dintre aceste companii nu se bucură de monopol guvernamental,toate investesc foarte mult în produse noi. UE consideră că gruparea este o problemă dacă o companie are succes cu un element de pachet. Aceasta pare să fie parte a problemei pe care Google a întâlnit-o în cea mai recentă amendă.
Total votes: 30
Peer vote

Sunt de părere că scopul principal al amenzilor Uniunii Europene împotriva Google, Facebook sau Amazon au rolul de a apăra cetățenii Uniunii de politicile abuzive ale acestor companii mari uneori prea samavolnice.În materie de încălcări ale dreptului concurenței, Comisia practică o politică preventivă. Prin urmare, Comisia emite orientări detaliate cu privire la modul în care trebuie respectate prevederile legale. În cazul în care societățile încalcă legea, se pot impune amenzi.Politica Comisiei în materie de amenzi se bazează pe următoarele principii: unele încălcări antrenează mai multe prejudicii pentru economie decât altele, încălcările care afectează vânzări cu valoare ridicată antrenează prejudicii mai mari decât cele care afectează vânzări cu valoare redusă și încălcările de lungă durată antrenează prejudicii mai mari decât cele de scurtă durată.Astfel,în 2017 Comisia Europeană a impus rețelei sociale Facebook o amendă de 110 milioane de euro pentru faptul că societatea americană a furnizat informații inexacte în timpul anchetei UE legată de cumpărarea aplicației WhatsApp, iar în 2019 Comisia consideră că Google a abuzat de poziția sa dominantă în piața de căutări online pentru a-și bloca rivalii. Astfel, Google ar fi impus unele clauze restrictive în contractele cu site-urile care îi afișau reclamele, prin care erau blocate reclamele livrate de alți furnizori.Pentru aceasta Google a primit o amenda de 1,49 de miliarde de euro.
Total votes: 30
Peer vote