Should voting inside the Commission, ECB, or ECJ, be made transparent?

Primary tabs

No, because they are collegial institutions representing the EU interest . Once they decide, prior differences are irrelevant.
7% (4 votes)
No, because if the EU's foes know its internal divisions, they can use them against it.
5% (3 votes)
No, because if EU citizens know the divisions inside those institutions, they will no longer trust their decisions.
15% (9 votes)
Yes, because EU citizens have a democratic right to know how EU policies that affect them are decided on their behalf.
73% (43 votes)
Total votes: 59

Comments

În conformitate cu normele în materie de transparență prevăzute în Tratatul de la Lisabona, instituțiile din Uniunea Europeană își desfășoară activitatea în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățeni. Procesul de legiferare desfășurat de miniștri în cadrul Consiliului este deschis public, iar cetățenii au dreptul de a solicita accesul la documentele Consiliului. Uniunea Europeană promovează puternic democrația, lucru ce presupune, printre altele, participarea activă a invizilor la viața societății, la cunoașterea procedurii de luare a deciziilor, fapt legitimat prin drepurile politice. Această transparență poate preveni riscul ca guvernanții să monopolizeze puterea și să-și urmărească propriile interese. Prin umare, cetățenii au dreptul de a urmări îndeaproape activitățile deputaților pe care i-au ales, asigurându-se că aceștia respectă principii stricte de conduită și că mențin relații echilibrate cu rerezenentanții grupurilor de interese.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 8
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Autorităţile naţionale au obligaţia de a consulta Banca Centrală Europeană (BCE) în privinţa proiectelor de reglementare din domeniile care sunt de competenţa BCE. Această îndatorire izvorăşte din prevederile articolului 105 alineatul (4) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, iar neîndeplinirea sa ar conduce la declanşarea procedurii privind încălcarea dreptului comunitar în faţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene. Rolul consultativ al BCE este conceput astfel încât să asigure că autorităţile naţionale beneficiază de cunoştinţele specifice ale BCE, prin aceasta contribuind la realizarea obiectivelor generale ale Uniunii Europene (UE), asigurând compatibilitatea legislaţiei interne cu cadrul juridic al Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) şi cu politicile BCE, precum şi promovând schimbul de informaţii şi comunicarea dintre BCE şi public. Obligaţia de consultare se aplică tuturor statelor membre ale UE cu excepţia Regatului Unit. Decizia 98/415/CE a Consiliului conţine detalii privind procedura consultării BCE. Deşi solicitarea unui aviz al BCE vine adesea din partea unui ministru naţional, o gamă largă de autorităţi naţionale (precum parlamentele şi organele cu putere de reglementare) pot consulta BCE. Nu este necesar ca autoritatea care consultă să fie aceeaşi cu cea care iniţiază (sau adoptă) reglementările. Obligaţia de consultare se aplică numai prevederilor care urmează să aibă forţă juridică obligatorie şi să aibă aplicabilitate generală în statul membru în cauză. Această obligaţie nu se limitează la legislaţia ce urmează a fi adoptată de un parlament, dar, totodată, consultarea BCE nu este necesară cu privire la legislaţia secundară de punere în aplicare a legislaţiei primare, cu excepţia situaţiei în care produce efecte diferite de cele ale legislaţiei primare. În mod obişnuit, statele membre nu consultă BCE în privinţa transpunerii directivelor comunitare, cu toate că BCE le-a încurajat uneori în acest sens, în cazul directivelor prezentând un interes deosebit pentru SEBC şi pentru care armonizarea este deosebit de importantă. BCE trebuie consultată din nou în cazul în care se aduc modificări substanţiale unor proiecte de reglementare cu privire la care a fost deja solicitat avizul BCE. Problemele care intră în domeniile de competenţa BCE includ misiunile fundamentale ale SEBC în conformitate cu Tratatul, în special cele enumerate la articolul 105 alineatul (2) din Tratat. Decizia 98/415/CE a Consiliului cuprinde o enumerare neexhaustivă a categoriilor de probleme cu privire la care BCE trebuie consultată. BCE trebuie consultată într-o etapă adecvată din cadrul procedurii legislative, adică într-un moment care să permită BCE să adopte avizul său în toate versiunile lingvistice necesare şi care să permită autorităţii care a avut iniţiativa reglementării să ia în considerare avizul BCE înainte să decidă pe fond. Autorităţile naţionale pot stabili un termen limită pentru avizul BCE, iar perioada minimă este de o lună. Un termen limită mai scurt de o lună este admisibil numai în cazurile de o urgenţă deosebită; în astfel de cazuri trebuie menţionate motivele urgenţei
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 6
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Procedura standard de luare a deciziilor la nivelul UE este cunoscută sub numele de procedură legislativă ordinară sau codecizie, aceasta însemnând că Parlamentul European (instituţia care îi reprezintă pe cetăţenii europeni şi ai cărei membri sunt aleşi prin vot direct) trebuie să aprobe legislaţia UE împreună cu Consiliul (instituţia reprezentând guvernele celor 28 de state membre).Înainte de a propune noi iniţiative legislative, Comisia evaluează potenţialele consecinţe economice, sociale şi ecologice pe care le-ar putea avea acestea. Prin urmare, Comisia realizează evaluări de impact care prezintă avantajele şi inconvenientele diferitelor opţiuni politice. De asemenea, Comisia consultă părţile interesate cum ar fi organizaţiile neguvernamentale, autorităţile locale, reprezentanţii industriei şi ai societăţii civile. Grupurile de experţi sunt invitate să formuleze avize cu privire la aspectele tehnice relevante. În acest fel, Comisia se asigură că propunerile legislative răspund nevoilor celor vizaţi şi evită procedurile birocratice inutile. Banca Centrală Europeană este una dintre puținele instituții care nu publică rapoartele reuniunilor sale, regulile actuale spun că acestea pot fi făcute publice la 30 de ani după ce deciziile au fost luate. Fiind cetățeni ai Uniunii Europene, avem dreptul de a ști ce decizii sunt luate și cum sunt luate acestea, procesul de transparență având atât efecte pozitive, cât și efecte negative. Efectele pozitive ar fi că cetățenii sunt mult mai bine informați de asupra celor ce se întâmplă, iar unul din efectele negative ar fi încetinirea procesului de luare a deciziilor. Ca să fie un echilibru între acestea,consider ca deciziile trebuie să fie discutate înainte de a fi luate sau macar rapoartele să fie facute publice într-un interval mai scurt de timp. https://europa.eu/european-union/eu-law/decision-making/procedures_ro
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 8
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Într-o democrație reprezentativă, cetățenii au dreptul să știe dacă legislatorii lor au votat în favoarea sau împotriva unei legi sau a unei propuneri. Cetățenii au dreptul să știe care sunt opțiunile de politică disponibile. Prin urmare, atât transparența, cât și accesibilitatea documentelor sunt esențiale. Consiliul UE este un legiuitor. Parlamentele membrilor au acces insuficient la documente și la dosarele de vot, inclusiv în dosarele informale de votare, pentru a putea supraveghea și controla acțiunile guvernelor lor. Pentru cetățeni, este chiar mai greu să aibă acces la documente, să dobândească cunoștințe despre acțiunile guvernului lor sau să înțeleagă procesul prin care parlamentele iau decizii. Prin urmare, democrația noastră este imperfectă. Dacă cetățenii noștri nu au acces la ceea ce se întâmplă în guvernul lor, cum pot ei să voteze în mod informat? Transparența este esențială pentru a face ca democrația să aibă sens. Fără transparență, nu poate exista un spațiu public în care cetățenii, părțile interesate și mass-media să poată delibera și, astfel, să participe la luarea deciziilor. Transparența poate fi un mijloc de a aduce UE mai aproape de cetățenii săi.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 7
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Alegerile, democratice fiind, consider ca ar trebui sa fie deschise catre alegatori, deoarece acestea, de cele mai multe ori ii implica direct pe acestia, deci transparenta voturilor ar oferi o credibilitate mult mai mare si in acelasi timp o incredere a cetatenilor in alesii din Parlamentul European, si nu numai. Articolul 10 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că funcționarea Uniunii se întemeiază pe principiul democrației reprezentative, că orice cetățean al Uniunii are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii și că cetățenii sunt reprezentați direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European. Fiind un cetatean al Uniunii Europene sunt direct interesata de alegerilele si deciziile din aceste institutii, sustinand nevoia unei transparente sporite in ceea ce priveste votul.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 7
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

“Transparency” – a key word for the EU politicians but also a foggy term for the citizens of Europe. When decisions are not taken in the most transparent way or are wrongly communicated, people turn their backs to the outcomes of these policy choices and open their minds to populists as the rise of the votes for far-right and radical left parties in the recent years has proven that to be the case. Definitely, ECJ has been the most prominent actor in developing the concept of Transparency. When public access to certain controversial documents is not given, very often the applicants seek Court’s help as a remedy of last resort. This summer, the ECJ ruled in the Breyer case that the EC cannot refuse access to written submissions of the Member States in the EC’s possession it. The ECJ confirmed that it is subject to the system of access to documents of the institutions only when exercising its administrative tasks. In this context, it referred to its own public access regime, which thus excludes documents related to the ECJ’s judicial activity. As a follow up, the European Commission was bombarded by public access requests for MS pleadings in different cases. ECB is also subject to different public access regime which is normal since it deals with quite sensitive information when fulfilling its role of sole supervisor of the EU biggest banks. ECB made a positive step by publishing the list of securities held by the Eurosystem under the ECB’s CSPP. It also publishes the monthly meeting calendars of its Executive Board members, with a lag of about three months. To satisfy the need of even more openness, ECB published the text of the Emergency Liquidity Assistance (ELA) agreement which aims to provide central bank money to solvent financial institutions that are facing temporary liquidity problems, outside of normal Eurosystem monetary policy operations.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 3
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Intrebarea este daca trebuie sa publicam voturile in cadrul acestor institutii.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

In a representative democracy citizens have the right to know whether their legislators voted in favour of or against a law or proposal. Citizens have the right to know what the available policy options are. Both transparency and accessibility of documents are therefore essential. The EU Council is a legislator. Members of national parliaments have insufficient access to documents and voting records, including informal voting records, to be able to oversee and scrutinize their governments’ actions. For citizens, it is even harder to gain access to documents, to acquire knowledge of their government’s actions or to understand the process by which parliaments make decisions. Therefore, our democracy is imperfect. If our citizens don’t have access to what is going on in their government, how can they possibly cast an informed vote? Transparency is essential to making democracy meaningful. Without transparency, there can be no public space in which citizens, stakeholders and media can deliberate and thus participate in decision making. Transparency can be a means to bring the EU closer to its citizens. In this position paper, we argue that the EU currently does not live up to this democratic standard and that the Council, in particular, regularly violates EU transparency regulations.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 3
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Întrucât UE și-ar arăta slăbiciunile, s-ar putea produce conflicte de interese și mai mult de atât ar da acces la informații unor țări terțe, care ar putea profita. Totuși o soluție ar fi ca toate instituțiile să reducă numărul excepțiilor de la divulgare și să adere la registrul de transparență al UE. Potrivit articolului 15 al ”Tratatului privind functionarea Uniunii Europene”: "Orice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică, care are reședința sau sediul statutar într-un stat membru, are drept de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, indiferent de suportul pe care se află aceste documente, sub rezerva principiilor și condițiilor care vor fi stabilite în conformitate cu prezentul alineat." În același timp, conform lui Emily O`Reilly (Ombudsmanul European), UE prezintă, de fapt, standarde de transparență înalte față de multe dintre statele membre, precum și un registru de lobby adecvat, promovând o guvernare deschisă și etică. In concluzie deciziile care sunt luate in cadrul instituțiilor UE ar trebui sa fie cât se poate de transparente, însă acest lucru poate agrava situația din prisma adversarilor pe care le are uniunea și acest lucru trebuie inteles de către cetățenii UE.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 3
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote