Should voting inside the Commission, ECB, or ECJ, be made transparent?

Primary tabs

No, because they are collegial institutions representing the EU interest . Once they decide, prior differences are irrelevant.
7% (4 votes)
No, because if the EU's foes know its internal divisions, they can use them against it.
5% (3 votes)
No, because if EU citizens know the divisions inside those institutions, they will no longer trust their decisions.
15% (9 votes)
Yes, because EU citizens have a democratic right to know how EU policies that affect them are decided on their behalf.
73% (43 votes)
Total votes: 59

Comments

În cadrul Uniunii Europene transparența are un rol foarte important, încurajând cetățenii să participe la viața democratică. În prezent, Uniunea Europeană încearcă să fie transparentă în privința acțiunilor sale, însă statele nu pot cere o transparență totală deoarece nici ele nu pot oferi o transparență totală propriilor lor cetățeni pe plan național. Și putem aduce în discuție cazuri în care statele membre au încercat cu bună știință să ascundă anumite demersuri precum înstrăinarea fondurilor europene față de această entitate supranațională, și nu numai. Pe de altă parte, caracteristica comună a acestor trei instituții constă în faptul că ele acționează independent în cadrul spațiului comunitar. Dacă votul din cadrul acestora ar putea fi făcut public, persoanele responsabile ar putea fi influențate de statele naționale în luarea deciziilor s-ar pune o presiune mult mai mare asupra lor și ar deveni mult mai subiective afectând interesul UE. Un alt risc îl reprezintă factorii externi. Uniunea Europeană ocupă o poziție fruntașă pe plan internațional, iar în această competiție sunt și mulți actori care ar putea profita de pe urma acestei transparențe provocând dezechilibre și diviziuni cu scopul de a-i submina poziția. Să nu uităm de faptul că UE traversează o perioadă mai dificilă iar amplificarea transparenței ar putea stârni nemulțumiri locale. De exemplu, politicile monetare adoptate prin vot de Banca Centrală Europeană pot dezavantaja pe termen scurt un anumit stat sau o regiune iar aflarea modalității de vot de către statul în cauză poate duce la sentimentul de marginalizare și sentimentul de sabotare a interesului național. Există și politicieni care au afirmat la un moment dat că suntem constrânși să acceptăm politicile UE fiindcă nu avem o opțiune mai bună. În final, putem spune că Uniunea Europeană este o construcție unică, mult mai transparentă comparativ cu țările membre, însă este construită în așa manieră încât cel puțin cele trei instituții (Comisia, Banca Centrală Europeană, Curtea de Justiție Europeană) nu pot fi în procent de 100% transparente.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 26
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Cu adevarat secretul votului este conceput sa te protegeze de influenta celor care au scris tratatele, te-au pus in functie pe tine si pot sa te reinoiasca in functie daca esti cuminte? Sau este invers? Poate sa fie secretul votului ca sa nu ramana evident cat de presat esti in continuu de interesele guvernelor nationale care te-au pus acolo? Poate sa fie o protectie a guverelor nationale in asa fel incat controlul lor total asupra institutilor formalmente independente ale UE sa nu fie scandalos?
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 4
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Procesul legislativ la nivelul UE este lipsit de transparenta fapt ce nu poate fi ignorat. Mare parte din legislația asupra unor domenii importante din activitatea interna a statelor membre este modelată prin prisma deciziilor adoptate de institutiile UE. Articolului 15 al Tratatului privind functionarea Uniunii Europene- stipuleaza :"(3) Orice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică, care are reședința sau sediul statutar într-un stat membru, are drept de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, indiferent de suportul pe care se află aceste documente, sub rezerva principiilor și condițiilor care vor fi stabilite în conformitate cu prezentul alineat." Este posibil ca lipsa de transparenta sa conduca la teama raspandita a cetatenilor ca deciziile adoptate in spatele unor usi închise nu sunt in conformitate cu interesele lor apărând deseori cazuri in care acestia se confrunta considerate nereprezentative sau nelegitime . Pe de alta parte in 2011 Tribunalul Curtii de Justitie a Uniunii Europene a decis ca practica Consiliului Uniunii Europene de a permite accesul la documente ce priveau negocieri legislative este ilegală.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 31
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Aici se intreaba depre trei institutii concrete care au un sistem de decizie asemanator intre ele si diferit fata de alte institutii. Intrebarea are legatura cu transparenta, dar intreaba despre un tip concret de transparenta (publicarea voturilor) in anumite institutii concrete. Trebuie sa faceti un efort sa cercetati cum se decide in sanul acestor institutii si de ce ca sa puteti raspunde la intrebarea daca sistemul ar trebui reformat.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 3
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Sunt de parere ca o transparenta sporita in cadrul alegerilor este necesara, astfel incat acest lucru intareste democratia. Totodata, ca urmare a transparentei, cetatenii vor fi mai prezenti in viata politica si democratica, deoarece modul in care deciziile sunt luate, modul in care se voteaza, cum functioneaza institutiile Uniunii Europene si cum aceste lucruri afecteaza, reprezinta un interes. Acest fapt nu este doar o urmare, ci si un drept. Unele articole din Tratatul privind Uniunea Europeana prevad ca orice cetatean are dreptul de a participa direct la viata democratica a Uniunii.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 26
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, procedura legislativă ordinară la care participă Consiliul, Parlamentul şi Comisia a devenit modalitatea standard de luare a deciziilor. CEJ este instituția care a promovat integrarea europeană, iar BCE este tot o instituție supranațională, în cadrul căreia membrii sunt independenți și imparțiali față de orice altă instituție sau organ al Uniunii, ori guvern. În cadrul Comisiei, deciziilor sunt secrete, iar sistemul ar trebui reformat deoarece avem dreptul de a ști cum se iau deciziile în cadrul instituțiilor europene, cine participă la procesul decizional și ce documente se folosesc în procesul de pregătire și adoptare a actelor juridice, precum și dreptul de a solicita acces la aceste documente și de comunicare a deciziilor. Este important sa se știe cum s-a votat, deoarece deciziile au efecte importante asupra tuturor, cu atât mai mult cu cât cetatenii se tem ca deciziile adoptate in spatele unor usi închise pot fi in dezacord cu interesele lor. O transparenta sporita in cadrul alegerilor este necesara. Președintele Juncker la începutul mandatului și-a luat un angajament de a face Comisia mult mai transparentă.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 23
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Transparența a devenit un cuvânt cheie în politica actuală și o cerință la care guvernele democratice și instituțiile legislative nu pot spune cu greu "nu". Începând cu anii 1990, instituțiile UE s-au străduit să sporească transparența proceselor lor decizionale. În special, Regulamentul 1049/2001 vizează garantarea accesului public la documentele instituțiilor UE. În același timp, regulamentul menționează, de asemenea, în mod explicit necesitatea menținerii eficienței decizionale a instituțiilor. Este într-adevăr bine de imaginat că transparența are costuri, de exemplu, poate induce polarizarea pozițiilor sau a marilor puteri ca factori de decizie. Dacă avem în vedere Comisia Europeană, corpul executiv al UE, însărcinat cu îndeplinirea obiectivelor Uniunii și a chestiunilor ce țin de buget, o mai mare transparentizare a acesteia ar putea afecta obiectivitatea comisarilor în luarea deciziilor prin influențarea acestora de către anumite grupuri de interes sau chiar de țările din care provin, cu toate că aceștia sunt independenți. Pe de altă parte, cetățenii ar fi mai informați în legătură cu modul în care deciziile au fost luate, însă odată cu aceștia și anumite părți terțe ar avea acces la aceste informații, care ar putea fi folosite în scopul lezării intereselor Uniunii. În schimb, dacă avem în vedere rolul edificator al Băncii Centrale Europene în politica economică monetară, a stabilității monedei euro și a unei rate a inflației scăzute, o transparență mai mare ar putea afecta echilibrul fragil al uniunii monetare, adăugând aici acțiunile ce vor urma a fi întreprinse de mari actori economici având ca țel maximizarea propriilor interese. De altfel, nu știu dacă putem vorbi de o și mai mare transparență a Curții de Justiție, în condițiile în care aceasta este cea mai europeistă instituție a UE, acționând în vederea obținerii unei coeziuni și integrări cât mai profunde la nivelul întregii Uniuni. Concluzionând, pe baza informațiilor deținute și a situației celor trei instituții, consider că sistemul ar trebui îmbunătățit în privința unei mai mari transparentizări doar în anumite limite și situații, însă nu în totalitate, deoarece există posibilitatea ca funcționarea și credibilitatea acestora să fie amenințată, urmând ca interesele Uniunii per ansamblu să fie afectate într-o anumită măsură. https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/european-commission_en
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 25
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Având în vedere că importanța și influența Parlamentului European sunt în creștere, în special datorită ultimului Tratat privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), este mai important decât oricând să se garanteze că Parlamentul reprezintă interesele cetățenilor europeni într-o manieră complet deschisă și transparentă. Prin urmare, cetățenii europeni au dreptul de a urmări îndeaproape activitățile deputaților pe care i-au ales, asigurându-se că aceștia respectă principii stricte de conduită și că mențin relații echilibrate cu reprezentanții grupurilor de interese. Cetățenii sunt, de asemenea, îndreptățiți să aibă cele mai mari așteptări în ceea ce privește standardele de conduită și eficiență ale personalului Parlamentului. Nu în ultimul rând, cetățenilor trebuie să li se acorde dreptul de a accesa documentele instituțiilor europene în limitele corespunzătoare descrise în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001. În conformitate cu angajamentul Parlamentului de asigurare a transparenței, toate instrumentele de transparență prevăzute în continuare au drept obiectiv să le permită cetățenilor să supravegheze activitățile și, mai ales, lucrările legislative ale Parlamentului. În scopul promovării unei bune guvernări şi asigurării participării societăţii civile, instituţiile,organele, oficiile şi agenţiile Uniunii acţionează respectând în cel mai înalt grad principiul transparenţei. (Articolul 15 din TFUE)
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 27
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Transparența este oxigenul democrației, deci ar trebui sa existe o mai mare transparență cu privire la votul în cadrul Comisiei, al BCE sau CEJ, dar așa cum nu există o democrație perfect, nu poate exista nicio transparență totală. Așa cum a afirmat și Ombudsmanul European, Emily O Reilly, în general UE are standarde de trasparență forte ridicate față de statele membre, dar am dori o mai mare transparență în cadrul elaborării noilor legi. Cetățenii trebuie să aibă o idee clară despre modul în care se face o lege care le afectează viața. Totuși transparența majoră ar putea provoca îndepărtarea cetățenilor, în momentul în care ei înțeleg și cunosc modul în care sunt făcute legile importante până când nu este prea târziu pentru a face ceva pentru ele, este evident că se poate produce o alienare a cetățenilor. În cazul BCE există un larg sprijin public pentru transparența sa, 4 din 5 persoane, dintr-un recent sondaj de opinie realizat de Access Info Europa (2013), au declarat că este destul sau foarte importat să se facă publică documentația completă disponibilă de la BCE cu privire la acțiunile sale ca răspuns la criza financiară. Totuși Access Info Europa a subliniat, de asemenea, procupările privind dreptul de acces la informați al cetățenilor și al organizațiilor societății civile din statele membre, având în vedere decizia Curții de Justiție de a limita transparența la nivelul european, precum si preocupările privind abilitatea jurnaliștilor de a-și exercita dreptul la libertate de exprimare într-o societate democratică. Mai mult decât atât Ombudsmanul European a invitat Președintele BCE, Mario Draghi, să renunțe la poziția într-un grup secret de banchieri, care reprrzintă o potențială amenințare la transparența și independența BCE. În schimb Comisia încearcă să garanteze un nivel înalt de transparență, având în vedere că cetățenii pot avea acces la date despre finanțarile platite direct de Comisia Europeană (începând cu 2007) și despre beneficiarii Fondului European de Dezvoltare (din 2010). Mai mult decât atât, din punct de vedere al publicului, un proiect de lege propus de Comisie și publicat, se face într-un mod destul de transparent, dar în esență ele dispare atunci când ajunge în Consiuli, pentru că acestă instituție folosește diplomația într-un stil vechi, o metodă care vede în mod evident transparența ca un impediment pentru activitatea sa. Noi stim care sunt pozițiile deputaților europeni în legatură cu proiectele de legi, dar nu știm mereu ceea ce fac guvernele naționale la Bruxelles. În concluzie vizam la o transparență majoră dar nu totală, doacere axistă riscul de a crea probleme și nemulțumiri. (https://medium.com/@EUombudsman/how-transparent-are-eu-institutions-449d2ebe4976?fbclid=IwAR0P8YblwNtK74-vv7NL_Q0G3SygiDBsQDEgnX-AtMl7lXbU3l6CR9aKEBo)
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 26
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Într-o democrație reprezentativă, cetățenii au dreptul să știe dacă legislatorii lor au votat în favoarea lor sau împotriva unei legi sau a unei propuneri. Este clar ca exista o lipsa a transparetei la nivelul Uniunii Europene. Cetățenii au dreptul să știe care sunt opțiunile de politică disponibile. Prin urmare, atât transparența, cât și accesibilitatea documentelor sunt esențiale. Membrii parlamentelor nationale nu au acces suficient de mult la documente pentru a supraveghea si controla actiunile guvernelor lor.Cetatenii inteleg foarte greu cum iau parlamentele decizii pentru ca nu au acces la anumite informatii si astfel se intampla de multe ori ca acestia sa voteze in necunostinta de cauza. Transparenta este foarte importanta ca o democratie sa aiba sens si este mijlocul prin care Uniunea Europeana reuseste sa fie mai aproape de cetateni. In prezent UE nu respecta in totalitate acest standard democratic, mai ales Consiliul UE, care incalca regulat reglementarile UE privind transparenta. Lipsa de transparent este o incalcare a articlolului 15 al Tratatului privind functionarea Uniunii Europene- (3) Orice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică, care are reședința sau sediul statutar într-un stat membru, are drept de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, indiferent de suportul pe care se află aceste documente, sub rezerva principiilor și condițiilor care vor fi stabilite în conformitate cu prezentul alineat." Aceasta incalcare duce la neintelegerea de catre cetateni a politiilor UE.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 28
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote