How effective are freeports as a local development policy instrument?

They can effectively promote economic growth in peripheral coastal areas currently lagging behind.
79% (15 votes)
They can become hubs for business innovation whose positive externalities extend beyond the freeport area.
5% (1 vote)
Most of the jobs they create are of an unskilled nature.
0% (0 votes)
Most of the jobs they attract are relocation jobs from other regions.
11% (2 votes)
They can become a hub for illegal activities, such as tax evasion, illegal drug trade, human trafficking or money laundering.
5% (1 vote)
The tax benefits they receive can push the EU to impose anti-subsidy duties on the country hosting them.
0% (0 votes)
Total votes: 19

Comments

Politica porturilor libere este o initiativa a premierului britanic Boris Johnson insa eficienta sa este contestabilă. Prin aceste porturi libere, Johnson și conservatorii doresc sa sprijine economiile locale ale orasilor din nordul tarii si a altor orase care nu dispun de o bunastare economica. La prima vedere ar parea o initiativa buna insa daca vom considera ca, dupa ce marfurile pleaca din respectivele porturi spre centrul Regatului Unit, ele sunt subiect de tarife mari atunci vom observa ca aceste porturi libere nu sunt in totalitate eficiente. Intr-adevar aceste porturi libere pot crea locuri de muncă (chiar daca necalificate) și pot sprijinii economia locala intr-o anumita masura insa trebuie sa consideram si raportul pe care Regatul Unit il are cu Uniunea Europeana. Acesta este, momentan, un raport dificil iar sfidarea Uniunii Europene cu aceste politici ale porturilor libere poate compromite acest raport care deja devine din ce in ce mai rau. Privind aceasta situatie cu ochii unui britanic din Hull sau Liverpool, pot spune ca este o politica eficienta insa privind-o strict din punct de vedere economic pot spune ca are unele probleme.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 15
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Pe data de 1 Ianuarie 2021, Marea Britanie a completat definitiv ieșirea din Uniunea Europeană iar premierul actual, conservatorul Boris Johnson, este nevoit să găsească soluții pentru a nu ”șifona” economia britanică. Negocierile cu Comisia Europeană au făcut în așa fel încât premierul britanic să cedeze teren în ceea ce privește drepturile de pescuit, însă per ansamblu respectivele negocieri nu au fost negative pentru Marea Britanie, ba dimpotrivă Boris Johnson a celebrat victorios sfârșitul negocierilor (https://www.tribuneindia.com/news/world/boris-johnson-celebrates-amazing-moment-of-uks-exit-from-the-eu-192305) . O primă măsură economică propusă de Boris Johnson și conservatorii britanici privește crearea de unele porturile libere, anume crearea de ”zone libere de tarife” în anumite orașe portuare din Marea Britanie (Liverpool, Southampton, Immingham, etc). Întrebarea firească este: cât de eficiente vor fi aceste porturi libere? Această măsură economică (care ar putea fi considerată, la prima vedere, una ”liberală”) are unele avantaje dar și unele dezavantaje. Într-adevăr nu poate fi contestat faptul că porturile libere (care potrivit planului economic al conservatorilor vor fi 10 în toată Marea Britanie) reprezintă o politică de coeziune pentru sprijinirea orașelor defavorizate economic din Marea Britanie, creând noi locuri de muncă (chiar dacă unele necalificate) și dând oportunitatea de-a prelucra materiile prime în respectivele zone. Aceste două caracteristici pot sprijini cu succes dezvoltarea economică a respectivelor zone, însă există și unele critici. Prima critică ține de faptul că mărfurile prelucrate, odată ce vor merge către zona internă a Marii Britanii, vor fi supuse oricum tarifelor (deci vorbim despre o amânare a impozitului) , a doua critică ține de munca necalificată pe care se va crea la nivel local, a treia despre faptul că dezvoltarea locală a respectivelor zone ar semnifica avantajul lor în detrimentul altora iar ultima critică este una care nu are valoare economică dar care subliniază faptul că s-ar favoriza o ”industrie a ilegalității” prin intermediul porturilor libere. Bineînțeles că mai există și o problemă în ceea ce privește raportul cu Uniunea Europeană, deoarece Bruxelles-ul nu agreează deloc porturile libere britanice (ar însemna ca firmele din Marea Britanie să concureze cu mai puține regulații și cu o legislație mai relaxată decât cea a Uniunii Europene). Ideea de un ”Singapore on Thames” deranjează autoritățile de la Bruxelles iar Comisarul european pentru comerț, letonul Valdis Dombrovskis, a avertizat guvernul conservator a lui Boris Johnson că ”Marea Britanie nu va avea parte de beneficiile comerțului cu Uniunea Europeană dacă nu respectă regulile comerciale ale Uniunii” (https://www.theguardian.com/business/2019/dec/17/uk-singapore-on-thames-brexit-france). Considerând aceste premise, ce concluzii putem nota? În primul rând, că această măsură economică favorizează pe unii și dezavantajează pe alții. Dacă observăm atent situația din Marea Britanie după acordurile cu Uniunea Europeană vom vedea că principalii dezavantajați sunt pescarii și ceilalți angajați în domeniul pescuitului, însă există unele soluții. Inițiativa porturilor libere poate fi considerată o măsură economică a conservatorilor pentru a nu pierde votul respectivului segment din populație. Cum? Chiar dacă acești oameni vor fi dezavantajați în activitățile de pescuit, aceștia vor avea oportunități de re-orientare profesională (chiar dacă în unele cazuri vorbim de muncă necalificată) prin slujbele noi care vor apărea odată cu porturile libere. De asemenea, porturile libere au potențialul de-a stimula activitățile comerciale în zonele periferice în defavoarea hegemoniei londoneze. Orașele portuare au de suferit după acordurile privind pescuitul, însă porturile libere pot fi o soluție, însă o soluție valabilă numai pentru acele orașe. Dacă analizăm situația dintr-un alt punct de vedere, în special punând accentul pe relațiile dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană, atunci putem afirma că această inițiativă este una periculoasă deoarece poate produce, ulterior, efecte negative pentru ambele părți.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 21
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Cand vorbim despre inițiativa porturilor libere (freeports), actualmente, ne referim la guvernul conservator englez și la Boris Johnson. Această initiativa este buna pentru Johnson (pentru ca atrage voturi dintr-un segment al populatiei care ar putea vota lejer cu laburiștii, anume muncitorii) dar și pentru localnicii din orașele portuare. Prin aceasta initiativa se creeaza locuri de muncă, considerand ca respectivele zone vor fi libere de tarife doganale, și chiar daca unele sunt munci necalificate tot nu putem nega faptul că ele vor afecta pozitiv economia respectivelor orase. Punctul slab este ca vorbim de fapt despre o amanare a impozitului (tarifele se vor plati cand marfurile vor merge spre celelalre zone ale Regatului Unit) și despre o inrautatire a relatiilor cu Uniunea Europeana (deoarece aceasta este foarte stricta cand vorbim despre comerț) care poate afecta negativ economia britanica. Opinia asupra eficientei acestei masuri economice depinde mult de punctul de vedere pe care il avem.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 18
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Ideea premierului britanic Borris Johnson nu este în totalitate nouă, pentru că ”supercharged freeports” însumează 2 componente care au existat pe teritoriul Marii Britanii, anume „enterprise zone” - zone industriale cu regim special de reglementare și taxe mici și free ports - zone portuare delimitate unde marfa intră liber și fără tarife. Contopind cele două zone, vom obține o singură zonă in care se presupune că avem: lipsa tarifelor pentru mărfurile care intra și ies din port, un regim special de regularizare alături de o taxare joasă și am mai putea adauga libertatea de mișcare a mărfurilor - orice marfă/produs care intră în zonă nu este supusă niciunui control. Această idee are ca scop evitarea negocierilor care pot dura ani și creșterea economică a regiunilor mai slab economic decât marile zone dezvoltate economic ale insulei. Cat despre beneficiile unor asemenea zone portuare nu se poate afirma că sunt mari dacă privim în mare pentru că vor fi doar relocări ale locurilor de muncă din alte sone spre free ports zones și marea majoritate nu necesită o calificare sau studii. Dar dacă vor exista și producții înregistrate în zonele respective ca urmare a încorporării „enterprise zones” în ”free ports zone” benefiiciile ar putea fi mai mari. Totuși, aceste porturi libere reprezintă zone unde criminalitatea e în creștere, de exemplu prin spălarea de bani și trafic de bunuri/persoane/droguri mai ales că legislația britanică este foarte permisivă - nu prevede controale în interiorul companiilor, astfel beneficiile unor astfel de zone există doar pe plan local.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 14
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Un port liber (sau porto franco) este un port aflat într-o zonă economică liberă, cu o jurisdicție mai relaxată comparativ cu țara în care este localizat. Aceasta înseamnă, în mod normal, să fie scutit de taxe vamale sau să aibă un regim vamal special cu reglementări vamale favorabile. La început, unele porturi se bucurau și de autonomie politică. Porturile libere sunt foarte benefice oferind oportunitati economice numeroase. Spre exemplu in Romania, portul ce urmeaza sa fie liber din Constanta se numeste Midia, si in această situație, pot fi efectuate operațiuni de tranzit și depozitare în regimul de facilități vamale și fiscale. Printre cei mai importanți beneficiari ai facilităților viitoarei zone libere din Portul Midia se vor număra Rompetrol Rafinare și Black Sea Oil & Gas (BSOG), ca și Grup servicii Petroliere (GSP), care este antreprenorul general al proiectului de exploatare offshore al BSOG din Marea Neagră. Aceste beneficii vor imbunatatii situatia economica a Romaniei. De statutul de zonă liberă al Portului Midia va beneficia și Portul Constanța, în care cel dintâi este inclus administrativ prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (ANPM). Un alt exemplu care subliniaza faptul ca porturile libere contribuiesc semnificativ la economia nationala este exemplul Marei Britanii, care intenţionează să anunţe locaţia a până la 10 porturi libere post-Brexit până la sfârşitul acestui an pentru ca acestea să-şi înceapă operaţiunile în 202. În condiţiile în care Marea Britanie îşi dezvoltă propria strategie comercială pentru prima dată în decenii după ieşirea din UE. Într-un discurs rostit la Manchester (nord-vest), unde a venit să promită noi investiţii în regiunile care au votat pentru Brexit la referendumul din 2016, Boris Johnson a asigurat că va intensifica negocierile asupra acordurilor comerciale post-Brexit şi va crea porturi libere pentru stimularea economiei. La 6 iulie 2006, Comitetul Economic și Social European, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, a hotărât să elaboreze un aviz cu privire la O politică portuară comună la nivelul UE. Porturile maritime se numără printre sectoarele cu o creștere solidă în domeniul transporturilor în cadrul economiei europene. Acest lucru este în special valabil pentru transportul containerelor. Multe din regiunile europene nu au capacitățile necesare, ceea ce creează probleme serioase de aglomerare. Prin urmare porturile libere creeaza beneficii economice, deschizand porti pentru noi cariere si crescand economia nationala, insa totodata vin la pachet si cu critici si puncte slabe. Principala critică adusă proiectului de directivă privind serviciile portuare s-a referit la faptul că acesta nu ține seama de evoluțiile pieței și de problemele pe care acestea le ridică pentru porturile europene; în plus, a încercat să impună un model universal de administrare a porturilor, ignorând dimensiunea socială a acestora. Acești factori nu trebuie trecuți cu vederea când se face o analiză detaliată a politicii portuare europene.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 11
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Un port liber (sau porto franco) este un port aflat într-o zonă economică liberă, cu o jurisdicție mai relaxată comparativ cu țara în care este localizat. Aceasta înseamnă, în mod normal, să fie scutit de taxe vamale sau să aibă un regim vamal special cu reglementări vamale favorabile. La început, unele porturi se bucurau și de autonomie politică. „Zonele libere sunt ca o inima care ajuta multe tari sa învete cum sa functioneze economic, tehnic si politic în lume” (www.tehnopress.ro). Au aparut în antichitate, fara îndoiala in strânsa legatura cu transportul pe ape, sub forma porturilor libere, amplasate pe cele mai importante trasee comerciale. Primul astfel de port a fost Carthagina, în anul 1814. ,,Ieşirea din Uniunea Europeană este o enormă oportunitate economică de a face lucrurile care nu ni s-au permis niciodată să le facem de zeci de ani", a spus noul prim-ministru, Boris Johnson. Boris Johnson a asigurat că va intensifica negocierile asupra acordurilor comerciale post-Brexit şi va crea porturi libere pentru stimularea economiei. Această initiativa este buna pentru Johnson (pentru ca atrage voturi dintr-un segment al populatiei)dar și pentru localnicii din orașele portuare. Prin aceasta initiativa se creeaza locuri de muncă, considerand ca respectivele zone vor fi libere de tarife , și chiar daca unele sunt munci necalificate tot nu putem nega faptul că ele vor afecta pozitiv economia respectivelor orase. Dezavantajul il reprezinta faptul ca de fapt despre o amanare a impozitului (tarifele se vor plati cand marfurile vor merge spre celelalte zone ale Regatului Unit) și despre o inrautatire a relatiilor cu Uniunea Europeana care poate afecta negativ economia britanica.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 8
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Inițiativa de "freeports" a guvernului conservator și totodată a lui Boris Johnson are atât părți negative cât și pozitive. Părțile pozitive ale inițiativei sunt: crearea locurilor de munca (chiar dacă și necalificate) și sprijinirea orașelor defavorizate economic. Părțile negative sunt: mărfurile, odată ce vor merge către centrul Marii Britanii vor fi oricum supuse tarifelor, unele orașe portuare se vor dezvolta mai mult în detrimentul celorlalte. În concluzie, trebuie o analiza mai atenta a raporturilor cost-beneficiu.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 11
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Porturile libere există de secole. Porturile Cinque medievale din sudul Angliei și Liga Hanseatică din nordul Europei au beneficiat de privilegii speciale, în timp ce depozitele vamale din secolul al XIX-lea au acordat scutiri de impozite pe alcool și tutun. Irlanda a creat zona liberă Shannon în 1959 pentru a încuraja activitatea pe aeroportul său aflat în dificultate. Marea Britanie a operat mai multe porturi libere încă din 2012, când guvernul a încetat să își reînnoiască licențele. Create în anii 1980, au inclus Birmingham, Belfast, Cardiff, Liverpool, Prestwick și Southampton. Un port liber rămâne în funcțiune pe Insula Man - o dependență de coroană și, prin urmare, nu face parte din UE sau Marea Britanie. Porturile libere sunt un tip special de port în care nu se aplică normele fiscale și vamale normale. Acestea pot fi atât aeroporturi cât și porturi maritime. La un port liber, importurile pot intra cu documentație vamală simplificată și fără a plăti tarife. Companiile care operează în interiorul zonelor desemnate din și în jurul portului pot fabrica mărfuri folosind importurile și adăugând valoare, înainte de a exporta din nou, fără a se confrunta niciodată cu tarifele sau procedurile complete. Cu toate acestea, dacă mărfurile se mută din portul liber în altă parte a țării, acestea trebuie să treacă prin procesul complet de import, inclusiv plata oricăror tarife. Porturile libere sunt similare zonelor libere sau „zonelor de întreprindere”, care sunt zone desemnate supuse unei game largi de cerințe speciale de reglementare, scutiri de impozite și sprijin guvernamental. Diferența constă în faptul că un port liber este conceput pentru a încuraja în mod specific companiile care importă, prelucrează și apoi reexportează bunuri, mai degrabă decât obiective mai generale de sprijinire a afacerii sau de regenerare. Deși sunt situate geografic într-o țară, ele există în esență în afara granițelor sale în scopuri fiscale. Companiile care operează în porturi libere pot beneficia de amânarea plății impozitelor până când produsele lor sunt mutate în altă parte sau le pot evita cu totul dacă aduc mărfuri pentru depozitare sau fabricare la fața locului înainte de a le exporta din nou. În cadrul UE, există în prezent 80 de porturi sau zone libere în 21 de state membre ale UE, inclusiv porturi libere istorice precum Copenhaga și Bremen.. Marea Britanie a creat în ultimii ani 61 de zone de întreprindere - care diferă de zonele libere, dar beneficiază totuși de scutiri de impozite - inclusiv Valea Ceramică din Stoke-on-Trent și Parcul de inovație Dorset. Cu toate acestea, ar putea apărea obstacole dacă guvernul ar crea zone libere cu beneficii deosebit de agresive echivalente paradisurilor fiscale, care ar putea fi contestate în temeiul legislației UE. Alte națiuni ar putea încă obiecta la Organizația Mondială a Comerțului, în timp ce politicile fiscale agresive și sprijinul statului ar putea împiedica un acord comercial post-Brexit cu UE. Porturile libere și zonele libere sunt destinate să stimuleze activitatea economică în zonele lor desemnate. Susținătorii susțin că pot apărea beneficii datorită stimulilor guvernamentali sau reducerilor fiscale disponibile. Pot exista, de asemenea, unele beneficii datorate „efectului de aglomerare”, care este în cazul în care beneficiile economice crescute sunt văzute ca urmare a concentrării activității economice a unui anumit sector sau a unor sectoare conexe, într-un singur loc. Pe de altă parte, dovezile beneficiilor economice mai largi ale porturilor libere și ale altor zone sunt mixte, deoarece acestea depind în mare măsură de proiectarea, accesul la infrastructura de transport, forța de muncă calificată și capitalul din zonă. Există, de asemenea, riscul ca porturile și zonele libere să nu creeze o nouă activitate economică, ci mai degrabă să redirecționeze afacerile existente în zonă cu atracția reducerilor fiscale - la un cost pentru contribuabil sub forma unor venituri pierdute. Mai mult decât atât, în aprilie 2019, Parlamentul European a solicitat eliminarea porturilor gratuite în întreaga UE ca urmare a unui raport privind evaziunea fiscală și spălarea banilor . Raportul susține că porturile gratuite oferă operatorilor „un spațiu de stocare sigur și nesocotit, unde comerțul poate fi desfășurat fără taxe și proprietatea poate fi ascunsă”. Lipsa controlului asupra importurilor înseamnă că articolele cu valoare ridicată, cum ar fi arta, de exemplu, pot fi cumpărate și depozitate cu ușurință în porturile libere, fără tipul de verificări și controale pe care le-ar face în mod normal. În concluzie putem spune că porturile sau zonele libere pot susține dezvoltarea economică locală, însă beneficiile sunt contrabalansate de riscuri precum evaziunea fiscală sau spălarea de bani, ori depozitarea mărfurilor ilegale.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 11
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Pentru început, care este scopul creării porturilor libere sau ,,zonelor libere de tarifare’’? În urma ieșirii Marii Britanii din UE, Boris Johnson a venit cu inițiativa de a crea porturile libere, care reprezintă o politică de coeziune, menită să sprijine unele zone a Marii Britanii care sunt economic defavorizate. Însă, chiar dacă planul arată a fi de succes, există și unele detalii care, îl pot defavoriza, de exemplu, tarifele care oricum trebuie achitate odată cu intrarea bunurilor in zona internă a Marii Britanii, de asemenea, în urma dezvoltării acestor zone, deja alte regiuni ale țării vor fi la rândul lor defavorizate, creând un paradox greu de rezolvat. Un alt dezavantaj constă în favoriza comerțului ilegal in aceste zone. Și ultimul fiind crearea zonelor libere de fiscalitate (un Singapore on Thames, mai bine spus) care ar deranja autoritățile de la Bruxelles si care a îngreuna relația dintre UK și UE. Conchizând, ajungem la ideea că, cel mai probabil locuitorii acestor zone vor agrea astfel de schimbări, și își vor acorda votul la următoarele alegeri Partidului Conservator, dar din păcate, pe plan internațional aceste reforme ar putea crea unele divergențe.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 11
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Boris Johnson consideră că a crea unele zone in care tarifele sa nu existe, poate ajuta economia regionala a oraselor portuare. Freeports este o initiativa a guvernului conservator, care doreste crearea unor zone libere de tarife (vorbim in realitate doar de o amanare a impozitului) pentru a crea locuri de munca in orasele mai sarace economic si de asemenea pentru a avea o coeziune eficienta in Regatul Unit. La prima vedere pare o initiativa bună, mai ales pentru localnici, insa are si unele aspecte negative. Primul este ca este o amanare a impozitului si nu o scutire completa a acestuia, a doua ca creeaza multa munca necalificata, a treia ca poate crea o industrie ilegala in zonele respective, a patra ca poate provoca o crestere in aceste zone portuare insa o recesiune in altele iar ultima ca aceasta initiativa poate provoca un contrast puternic cu Uniunea Europeana, care deja a anuntat ca nu va accepta asa ceva.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 10
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote