How can Europe beat unemployment?

By increasing government spending to boost aggregate demand.
0% (0 votes)
By liberalising the labour market to make hiring people cheaper for employers.
7% (3 votes)
By improving education and training to match labour market demand.
93% (42 votes)
Total votes: 45

Comments

Cea mai recentă criză financiară derulată între anii 2008-2010 și chiar 2011 în unele țări ale Europei a influențat direct creșterea ratei șomajului cu procente semnificative, mai ales în țările cu economie și stabilitate economică fragilă, inducând starea de incertitudine în ceea ce privește siguranța unui loc de muncă. Multe intreprinderi individuale, afaceri de familie, societăți comerciale de familie (de cartier) care aveau 1-3 angajați s-au închis, aruncând pe piața șomajului o diversificată paletă de funcții și calificări, care în primă fază s-au mulțumit cu ajutorul în numerar primit de la stat ca indemnizație de șomaj. Mulți dintre aceștia, după perioada de nesiguranță au încercat să repună pe picioare vechile afaceri, să se replieze pe piața muncii și să caute alte oportunități raportat la pregătirea pe care o au. Cam o treime dintre șomeri au reușit reintegrarea pe piața muncii, însă cea mai mare parte a acestora a rămas în grija statului. Guvernul a fost pus, prin Ministerul Muncii, în fața unei mari provocări și anume reinegrarea în țară a capitalului uman disponibil deoarece în decursul anilor, o bună parte dintre persoanele fără un loc de muncă au ales să găsească oportunități în spațiul comunitar. Drept pentru care unul dintre punctele primordiale ale politicii sociale a fost reconversia profesională a celor care au optat să rămână în țară, secondată de sprijinul financiar în special din fonduri europene nerambursabile accesate de guvern pe axa POR (Programul Operațional de Reconversie). PODCA și altele. Rata de accesibilitate a fost foarte ridicată, dându-se șansa reconversiei profesionale și unor persoane care nu mai sunt la prima tinerețe - fapt încurajator care a asigurat succesul unei astfel de politici sociale. Tot din fonduri europene nerambursabile s-au redeschis școli profesionale, școli de arte și meserii, licee de specialitate precum și noi specializări în unele universități tehnice care se cer din ce în ce ai mult pe piața muncii.
Total votes: 12
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Termenul de șomaj este folosit pentru a exprima lipsa unei ocupații plătite pentru persoanele calificate și apte de a presta servicii. Șomajul difera de la o tara la alta, sau de la un bloc economic la altul. O parte din șomaj se datorează caracteristicilor structurale ale pieței muncii, cât și ale pieței bunurilor și serviciilor. Caracteristicile generale care furnizează acest șomaj natural sunt imperfecțiuni ale pieței, variații aleatorii în cerere și oferta, costurile legate de obținerea informațiilor despre locurile de munca disponibile la un moment dat. Europa și Uniunea Europeană ar putea diminua șomajul prin acordarea unor sume de bani pentru cursurile de calificare, dar și pentru trainguri de calitate în cadrul cărora sa li se explice oamenilor nevoia acceptării unui loc de muncă care sa fie adecvat pregatirii lor profesionale sau practice.
Total votes: 13
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Şomajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupaţiei plătite (locurilor de muncă) pentru forţele apte şi calificate corespunzător pentru muncă.Acest fenomen este caracterizat prin faptul că o parte din populaţie este în căutarea unui loc de muncă. Când această situaţie ia proporţii apar probleme economice serioase în cadrul regiunii sau statului respectiv, prin creşterea cheltuielilor sociale de întreţinere a şomerilor, prin creşterea sărăciei şi a criminalităţii.În opinia mea, consider că Europa ar putea depăşi şomajul prin îmbunătățirea educației și formării, pentru a se potrivi cu cererea pieței muncii .O alta măsură pentru combaterea şomajului este stabilirea unor tarife flexibile de salarizare, prin colaborare mai bună dintre sindicate şi conducerea firmelor, ca tarifele să fie reglate în funcţie de gradul ratei de inflaţie.Eliminarea tuturor barierelor de pe piaţa muncii (normele specifice legislaţiei muncii), ar avea drept consecinţă eliminarea oricarei forme de şomaj involuntar, sporirea competiţiei dintre salariaţi pentru cele mai bune locuri de muncă (salarii şi condiţii de muncă superioare), sporirea competiţiei dintre angajatori pentru cei mai buni salariaţi, efectele fiind creşterea productivităţii muncii, reducerea birocraţiei, creşterea generalizată a veniturilor reale ale populaţiei şi va fi stimulată dorinţa oamenilor de a se instrui
Total votes: 14
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Daca se observa statisticile somajului din pct de vedere generatiilor se observa ca tineri gen z sunt cei mai afectati de somaj si sunt mai multe motive: lipsa locurilor de munca,reticenta companiilor de a face angajari , cererile ridicole pt angajare si lipsa pregatirii acestei generatii pentru intrarea pe piata de munca. Fondurile oferite angajatorilor ar deschide optiunile pentru angajari , internship uri si asemenea proiecte ar reduce problema lipsei de experiență iar educatia corecta si la moment ar pregati tinerii pentru noile avansuri tehnologice si noile job-uri create in functie de cererea si oferta locurilor de munca la vremea respectiva
Total votes: 11
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Somajul a devenit o problema in Europa in ultimii ani, acesta crescand destul de considerabil. In opinia mea, cred ca prin educatie si practica pentru domeniile actuale si cererile pietei de munca ar reduce rata somajului. Investirea in educatie ar fi un prim pas.
Total votes: 13
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

În momentul actual rata șomajului în UE este de 7%. Șomajul este o problemă socială, nu doar macroeconomică. Este o problemă socială, pentru că dacă nu ai loc de muncă, rezultă că nu ai venit și, astfel, trai decent. La nivel de stat, existența șomerilor duce la neutilizarea completă a potențialului țării, care duce la probleme pentru producția națională, încasări și venituri mai mici pentru stat, iar cheltuieli publice mai mari (ajutoare pentru șomeri). Pentru a înțelege cum Europa poate combate șomajul, trebuie să înțetelegem trei tipuri de șomaj: fricțional, structural și ciclic. Șoamjul fricțional este unul natural și se produce atunci când persoanele își schimbă locul de muncă, iar în timpul căutării pot deveni șomeri pe câteva zile (tranziție între joburi). Șomajul structural ține de dezacordul între capacitățile oferite de muncitor potențial și capacitățile cerute de angajator. Dacă există o țară în care forța de muncă nu are pregătirea cerută de angajatorii din țara respectivă, atunci apare șomajul structural, care este de lungă durată. Șomajul ciclic ține de ciclul economic (keynesian). Uneori cererea agregată a economiei este mică, angajatorii căutând mai puțină forță de muncă. Șomajul actual din Spania și Grecia nu este unul structural, dar este cauzat de ciclul economic și cererea agregată mică, aceste țări aparținând zonei euro. Când s-a produs criza economică, politica monetară a zonei euro trebuia refăcută în interesul tuturor. Problema este că o singură politică nu poate să fie bună pentru toate statele. În urma crizei, unele state au fost afectate mai mult decât altele, iar politica monetară producea inflație în țările care nu erau atât de mult afectate de criză. Dacă comparăm statisticile de șomaj acum și înaintea crizei, observăm că șomajul în Spania și Grecia încă sunt la un nivel mai mare decât erau înaintea crizei. Acest șomaj are o componentă importantă de natură ciclică, având legătură cu lipsa de cerere agregată. Pentru a putea combate șomajul, mai întâi trebuie să identificăm tipul acestuia (forma de abordare a șomajului depinde de tipul lui). Dacă este vorba de șomaj structural, atunci acesta se poate rezolva prin reforme structurale (trebuie să schimbi ceea ce se învață la școala, universitate pentru a pregăti forța de muncă conform cererii pieței). Șomajul structural este unul de mai lungă durată și cere astfel de reforme pe termen lung și mediu. În materia de șomaj ciclic, intervenția publică este mai importantă, astfel că unele guverne caută să intervină mai mult pentru a reduce ciclul economic. Dacă cauza șomajului este una explicată de modelul keynesian și de o cerere slabă, atunci guvernele trebuie să asigure o mai mare cerere pe piața muncii. Dacă cei care lucrează la mine devin șomeri, atunci guvernul poate să înceapă construcția de autostrăzi pentru a-i angaja în câmpul muncii (să crească cheltuiala publică). Dar, aceste politici nu întotdeauna funcționează. La nivelul zonei euro, problema cu politica monetară, economică și fiscală este cauzată de inexistența unei politici pe placul tuturor statelor din zona euro. Politica fiscală a zonei euro este una aproape inexistentă, pentru că UE reprezintă 1,25% din produsul brut național al UE (de 40 de ori mai mic decât cel al guvernelor naționale). Astfel încât, nu există mecanisme bugetare pentru a reglementa somajul în zona euro în urma crizelor asimetrice. Este întotdeauna foarte greu de înțeles diferența dintre șomajul structural și cel ciclic, iar soluțiile diferă unele de altele, în funcție de tipul șomajului. Uneori efectele reformelor economice pentru a reglementa șomajul au un termen întârziat de funcționare, efectele acestei reforme producându-se atunci când nu mai este nevoie. Chiar economiștii spun că există un tip de șomaj cauzat de o luptă de ofertă, acești economiști nu sunt întotdeauna de acord ca politica să fie activă de reactivare a economiei. În cazul în care se tiparesc bani prea mulți apar inflația, chiar dacă se reduce somajul. Situația poate fi și inversă. De regulă, statele dezvoltă o creștere a inflației mari și a șomajului mic, pentru că societatea este afectată mai mult de lipsa unui loc de muncă decât de inflație. Relația dintre inflație și șomaj este arătată de curba Phillips (invers proporțională).
Total votes: 13
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

În momentul actual, Europa are o rată de șomaj de 7%, România având o rată de 4%. Șomerii reprezintă totalitatea persoanelor care au vârsta legală și sunt apți pentru muncă. Însă, mulți dintre șomeri refuză să se declare în mod legal. Sunt de părere că, populația trebuie să fie atrasă de către firme pentru a descoperi locuri de muncă, prin diverse strategii de marketing, prin oferirea unui pachet salarial adecvat și prin oferirea de condiții. Șomajul poate fi de 2 feluri: natural, atunci când angajatul decide să își schimbe locul de muncă, și stuctural, care are o durată mai lungă, deoarece se schimbă cerințele pieței, iar angajatul trebuie să urmeze mai multe training-uri sau să treacă printr-o perioadă de acomodare. Cred că ocuparea forței de muncă ar trebui să se bazeze și pe educație, în acest fel încurajând societatea să evolueze, dar și creând o competiție benefică între firme.
Total votes: 12
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Responsabilitatea pentru politicile de ocupare a forței de muncă este partajată de către Uniunea Europeană și statele sale membre. Prioritatea Comisiei Europene, prin susținerea oferită de Planul de Investiții pentru Europa, este ocuparea forței de muncă, creșterea economică și mai ales investițiile în acest domeniu. Ce înțelegem prin șomaj? Acel nr. de persoane care sunt apte să presteze servicii, dar care nu găsesc un loc de muncă și dețin dovada că se află în căutarea unuia. 3,4 milioane de tineri (sub 25 de ani) se aflau în șomaj în UE la data de 28 în noiembrie 2018. Cum facem ca aceștia să își găsească un job stabil, iar rata șomajului să nu crească? Prin contribuirea la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, prin care UE oferă finanțare pentru a investi în pregătirea oamenilor( în vederea încadrării lor în domenii precum asistența medicală, îngrijirea copiilor și nu numai, sprijin în gasirea unui loc de muncă) și în reforma sistemelor de securitate socială. Un alt proiect, „ Garanția pentru tineret” sprijină ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, asigurând că toți tinerii sub 25 de ani beneficiază de o ofertă corectă de angajare, de ucenicie, de stagiu de practică sau de educație continuă în termen de 4 luni de la terminarea educației formale sau de la intrarea în șomaj. Ințiativa privind modalitățile de dezvoltare a competențelor îi sprijină și pe adulți să dobândească competențe de bază, cum ar fi citirea, scrierea sau utilizarea unui computer. Prin intermediul acestui demers, UE sprijină statele membre să le ofere cetățenilor o a doua șansă de a-și dezvolta competențele. Cum combatem șomajul în concluzie? Prin dezvoltarea continuă a oamenilor și prin crearea unui mediu de muncă sigur.
Total votes: 9
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

We can already see that the European Union came with a new strategy ("Europe 2020") for economical growth and fight against unemployment. This new strategy comes with major initiatives for developing and raising the inclusion and social cohesion levels, for ocupying a large number of jobs, for growing and developing the economy and reduce poverty. To make this new strategy work, we should think at first about implementing new flexible programs for working time and ways of taxing and give flexible salaries, depending on qualifications of the employees, in each member state, according to each state's economy level. If we look at the long-term effects, we should expect a level increase in the qualification sector, which will automatically lead to a better work performance, which in turn will lead, in the end, to a better quality of life.
Total votes: 11
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Șomajul în Uniune Europeană este de 7%, mai mare comparativ cu România care se confruntă cu un șomaj de 4%. Din punctul meu de vedere șomajul este ceva natural, care depinde și de nivelul de inflație al unei țari. În anul 2020 UE are o strategie complexă de comabatere a șomajului bazat pe ocuparea forței de muncă prin introducerea unor noi proceduri în ceea ce privește programul de lucru, precum introducerea unui program mai flexibil care să ajute angajatul să opteze pentru un loc de muncă și să rămână, evitând astfel șomajul fricțional. De asemenea, se urmărește introducerea unor programe de educare și instruire pentru angajați prin care să se trieze și instruiască forța de muncă. În cazul României, aceasta are un șomaj mai mic datorită faptului ca șomajul reprezintă totalitatea oamenilor apți pentru a munci și care sunt înscriși în Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă. Iar, în România sunt suficiente persoane apte de muncă care nu sunt înscrise în acest registru. Continuând cu principalele modalități de combatere a șomajului european, UE își propune să ducă și o „campanie de informare ” a populației cu privire la modalitățile de angajare precum și drepturile pe care aceștia le au. Pe lângă acest lucru, trebuie diversificată ofera locurilor de muncă, iar angajatorii trebuie să motiveze rămânerea angajaților în companiile lor. În concluzie pot afirma că programul de combatere a șomajului din UE este unul care ține de intervenționism, chiar dacă este unul scăzut în ecomomiile naționale pentru scăderea șomajului și datorită corelației cu inflația, și menținere a inflației la un nivel scăzut.
Total votes: 11
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote