How can Europe beat unemployment?

By increasing government spending to boost aggregate demand.
0% (0 votes)
By liberalising the labour market to make hiring people cheaper for employers.
9% (4 votes)
By improving education and training to match labour market demand.
91% (42 votes)
Total votes: 46

Comments

Șomajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupației plătite - locurilor de muncă, pentru forțele apte și calificate corespunzător pentru muncă. Așadar, există două tipuri de șomaj: a. voluntar - este acel tip de șomaj care descrie situația în care oameni apți de muncă nu doresc să lucreze, in majoritatea covârșitoare a situațiilor, deoarece dețin suficiente resurse materiale; și cel b. involuntar (forțat) descrie situația în care oameni apți de muncă doresc să se angajeze, dar nu gasesc locuri de muncă disponibile. Aceast tip de șomaj este cel care ridică probleme sociale, fiind singura formă acceptată pentru plata indemnizației de șomaj. Șomajul involuntar reprezintă un efect secundar negativ al legislației muncii, care creează bariere la intrarea pe piața muncii a cererii de forță de muncă (a locurilor de muncă), ce are drept consecință apariția unui excedent artificial de oferta de forță de muncă. Șomajul în rândul tinerilor europeni a crescut cu 50 % de la declanșarea crizei financiare în 2008. Rata acestuia crește mai rapid decât rata globală a șomajului, iar aproape jumătate dintre tinerii încadrați în muncă în UE nu ocupă un post permanent. 50 % dintre șomerii din Uniunea Europeană cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani nu sunt dispuși să își schimbe reședința pentru un loc de muncă, în timp ce 21 % se declară dispuși să se mute, dar doar în aceeași țară, iar 12 % ar lua în considerare și mutarea în alt stat membru al UE. 17 % ar fi dispuși chiar și să părăsească UE pentru un loc de muncă. Ratele ridicate ale șomajului din unele state membre, îndeosebi în rândul tinerilor, rămân o preocupare majoră. În pofida propunerilor Comisiei vizând noi eforturi menite să îi sprijine pe tineri oferindu-le oportunități mai bune de acces pe piața muncii, oportunități mai bune prin educație și de a beneficia de pe urma solidarității, a mobilității în scop educațional și a participării, această problemă persistă. Prin urmare, soluțiile pentru combaterea șomajului ar fi: eliminarea tuturor barierelor de pe piața muncii (normele specifice legislației muncii), ar avea drept consecință eliminarea oricarei forme de șomaj involuntar, sporirea competiției dintre salariați pentru cele mai bune locuri de muncă (salarii și condiții de muncă superioare), sporirea competiției dintre angajatori pentru cei mai buni salariați, efectele fiind creșterea productivității muncii, creșterea generalizată a veniturilor reale ale populației și va fi stimulată dorința oamenilor de a se instrui. http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/E-8-2018-001965_RO.html https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98omaj
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 25
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Somajul este un indicator macroeconomic , notiunea desemnand lipsa ocupatiei platite( locurilor de munca), pentru fortele apte si calificate corespunzator pentru munca. Europa poate combate somajul prin imbunatatirea educatiei de formare a personalului care s-ar potrivi cu cererea pietei. O alta metoda ar fi investirea fondurilor care ar putea ajuta agentiile de ocupare a fortei de munca ce ofera cursuri de pregatire personala. Totodata, orice forma de somaj involuntar ar fi eliminata prin inlaturarea tuturor barierelor de pe piata muncii (norme specifice legislatiei muncii, salarii si conditii de munca superioare).
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 19
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Șomajul nu este o problema nouă a Uniunii Europene, având în vedere problemele economice cu care se confruntă spațiul european din 2008 până în prezent. Nivelurile și ratele de șomaj se mișcă într-o manieră regulată, în mare parte legate de ciclul general al afacerilor. Cu toate acestea, alți factori, cum ar fi politicile pieței sau ale forței de muncă și schimbările demografice, pot influența, de asemenea, dezvoltarea pe termen scurt și pe termen lung a șomajului. Pot spune că o restructurarea a pieției munci ar putea avea un impact mare dar nu total, având în vedere factorii pe care i-am enumerat, aceștia pot influența în cea mai mare parte. Consider totuși că îmbunătățirea sistemului de învățământ, dar și instruirea ar avea un cuvânt de spus în spațiul munci, făcând relativ o schimbare.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 17
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Educaţia este importantă atât pentru prezent, cât şi pentru viitor, oferind oamenilor cunoaştere, abilităţi, aptitudini pentru a participa efectiv la viaţa socială, pentru a dezvolta cunoaşterea actuală, pentru a activa, a se integra sau a se reintegra cu succes pe piaţa muncii. Nivelul de educaţie poate fi folosit ca o măsură a capitalului uman, structura educaţiei putând fi o informaţie utilă pentru a estima abilităţile disponibile la o populaţie. Rolul educaţiei în a oferi acces la piaţa muncii (ocupare) se reflectă prin oportunităţile crescute de angajare pentru populaţia educată. Oamenii cu niveluri ridicate ale educaţiei au şanse mai bune pe piaţa muncii, concretizate în rate mai ridicate de ocupare: 82% rata de ocupare pentru cei cu studii superioare, faţă de 64% media UE şi 59% media în România. Diferenţe faţă de ratele totale de ocupare sunt marcate de cei care nu au absolvit studii liceale şi cei care au făcut-o. Corelaţia dintre educaţie şi forţa de muncă nu este nici independentă de condiţiile de pe piaţa muncii, nici limitată numai la nivelul de educaţie al persoanelor. Diferenţele apar din aspectele muncii omului. Indivizii decid cât de mult şi de intens să lucreze. Mediul afectează comportamentul lor, inclusiv stimulentele cu care ei se confruntă. Relaţia dintre educaţie şi forţa de muncă se reflectă într-o ofertă în creştere de oameni bine educaţi care susţin dezvoltarea economică. Modificările impuse de progresul ştiinţei se regăsesc pe cale de consecinţă în structura profesiilor, în conţinutul acestora, în mobilitatea profesională care devine necesară prin învăţarea pe tot parcursul vieţii. Analiza structurii ocupaţionale indică anumite schimbări în ultimii 10 ani, atât în România, cât şi în UE. Cea mai evidentă creştere înregistrată deja în Uniunea Europeană este pentru profesionişti (ca fizicieni, matematicieni, ingineri, profesionişti în educaţie şi medicină) şi pentru tehnicieni şi profesionişti asociaţi. Creşterea a fost de 2-3 puncte procentuale. Proporţia lucrătorilor în agricultură şi piscicultură a scăzut, la fel ca şi cea pentru meşteşugari. Dezvoltarea este mai mult decât acumularea de capital şi reducerea ineficienţelor în economie. Este transformarea societăţii, îndepărtarea de la modul tradiţional de a lucra şi de a gândi. Sunt opinii care consideră că fără îndoială creşterea durabilă are nevoie de o piaţă a muncii funcţională. Astăzi ştim cu toţii că abordarea corectă nu este aceea de a proteja locurile de muncă în industriile existente, ci de a proteja ocuparea prin a oferi indivizilor şansa de a se califica şi recalifica. Relaţia între rata şomajului şi nivelul de educaţie este evidentă: rata şomajului scade pe măsură ce se trece de la un nivel inferior de educaţie spre unul superior şi, respectiv, pe măsură ce se înaintează în vârstă. Se poate aprecia că rata şomajului – ca dimensiune şi dinamică – este invers proporţională cu nivelul de educaţie: scade pe măsură ce nivelul de educaţie creşte şi invers. O persoană educată are mai multe şanse de a se integra pe piaţa muncii, de a găsi un loc de muncă conform cu nivelul său de competenţă, are o mobilitate mai mare, cu deschidere mai mare spre învăţare permanentă, spre reorientarea sau diversificarea profesională etc. În plan economic şi social performanţele sale sunt superioare. Riscul de sărăcie scăzut pentru populaţia cu studii superioare este asociat cu posibilitatea mai facilă de a găsi de lucru, venituri mai mari, asociere mai redusă cu descurajarea şi excluderea voluntară de pe piaţa muncii. Cercul vicios al educaţiei reprezintă în societatea actuală acel sistem care creează valori şi norme, pe care le impune şi pe care le modifică în funcţie de stadiul atins de ştiinţă, tehnologie, cunoaştere. Prin urmare, orice societate şi orice fiinţă sunt rodul educaţiei, aceasta generând efecte şi rezultate care ar trebui să fie superioare nivelului anterior al cunoaşterii .
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 16
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Un grad scăzut sau ridicat de șomaj există și reprezintă o trăsătură inevitabilă a oricărei economii de piață liberă. Așadar, și Uniunea Europeană se confruntă cu această problemă, încearcând din ce în mai mult să mențină la un nivel cât mai scăzut șomajul. Problematica șomajului nu poate fi în totalitate eradicată, la fel cum nu există o formulă unică și de succes pentru reducerea cotelor de șomaj, dar putem găsi exemple de bună practică care, odată implementate cu timpul, prin atacarea sursei problemei identificate, pot duce la rezultate însemnate. Problematica protecției sociale a șomerilor și a ocupării forței de muncă este abordată, în general, prin două tipuri de politici sociale: Înainte de toate sunt politicile pasive care constituie suportul financiar al șomerilor și care presupun plata în numerar pe o anumită perioadă a unor indemnizații bănești. Prin acest tip de politici, statul susține direct nivelul de trai al indivizilor ale căror șanse de angajare în muncă au scăzut considerabil. Aceste politici conduc la creșterea cheltuielilor statului, adică la deficit bugetar și datorie public fapt ce constituie o sursă inflaționistă deosebit de puternică având în vedere că deficitul bugetar se acoperă sporind oferta de bani (fapt care se regăsește printre cele 10 principii ale economiei ale lui Mankiew). În al doilea rând există politicile active al căror obiectiv este sprijinirea șomerilor în găsirea unui loc de muncă. Acest tip de politici presupun intervenția directă pe piața muncii cu scopul de a reduce rata șomajului stabilind-o la un nivel de echilibru. Acestea se pot grupa astfel: 1. Politici care au drept scop calificarea șomerilor: Acest tip de politici includ programe de pregătire a șomerilor adulți în alte domenii sau recalificarea lor sau programe care sunt orientate către cei amenințați cu pierderea locurilor de muncă. 2. Politici de creare a noilor locuri de muncă Aceste politici includ crearea directă a noi locuri de muncă, acordarea de subvenții pentru păstrarea anumitor locuri de muncă, angajarea de șomeri cu stagiu îndelungat și alocații pentru întreprinderile care angajează tineri specialiști. 3. Politici care au drept scop de a înlesni intrarea în contact a ofertanților și a doritorilor de locuri de muncă. Aceste politici includ plasarea în muncă, angajarea activității agențiilor private de plasare în muncă, consultanță și orientare profesională, cursuri de pregătire și consultanță pentru persoanele dezavantajate și asistență pentru a înlesni mobilitatea geografică. În Uniunea Europeană creșterea nivelului ocupării forței de muncă reprezintă un obiectiv prioritar aflat pe agenda politicilor publice. Plecând de la această chestiune, ideea unității și colaborării pe diferite planuri înspre emergența și realizarea obiectivelor propuse contribuie totodată la conturarea unei strategii europene privind ocuparea forței de muncă, a cărui rol este de a ajuta la coordonarea politicilor de ocupare a forței de muncă ale statelor membre. Acest instrument comunitar principal a fost introdus în 1997, când, în cadrul summit-ului Consiliului Europei de la Luxemburg, statele membre ale UE s-au angajat să stabilească un set de obiective și ținte comune pentru politica ocupării forței de muncă. Odată cu trecerea timpului, au fost elaborate pe baza propunerilor Comisiei Europene o serie de direcții organizate pe patru piloni: angajabilitate, antreprenoriat, adaptabilitate și asigurarea de șanse egale femeilor la angajare sau la locul de muncă. Au urmat o serie de alte întâlniri care au plecat de la obiectivele menționate anterior, dar întrunirea care a deschis noi orientări pe piața muncii a fost cea de la Lisabona din anul 2000, care a stabilit obiectivul strategic pentru următorul deceniu și anume: „mai multe investiții în oameni, activarea politicilor sociale și economice și întărirea acțiunilor de combatere a vechilor și noilor forme de excludere socială”. În concluzie, UE ar trebui, cu siguranță, să se axeze pe politicile active, intervenind direct pe piața muncii, în mod eficient, pentru a reduce rata șomajului. (surse : A.C. Șerban - „Politici publice care țintesc rigiditățile pieței forței de muncă”, București: Economie teoretică și aplicată, 2013, p. 69 ; SEOFM, ”Strategia europeană pentru ocuparea forței de muncă” https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=101&langId=ro ; Ș. Constantinescu, „Economia socială și ocuparea forței de muncă”, București, Institutul de Economie Socială, 2013, p. 15)
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 15
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

În Uniunea Europeană creșterea nivelului ocupării forței de muncă reprezintă un obiectiv prioritar aflat pe agenda politicilor publice. Plecând de la această chestiune,ideea unității și colaborării pe diferite planuri înspre emergența și realizarea obiectivelor propuse contribuie totodată la conturarea unei strategii europene privind ocuparea forței de muncă, a cărui rol este de a ajuta la coordonarea politicilor de ocupare a forței de muncă ale statelor membre. În 2010, se evidențiază noua strategie europeană pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, „Europa 2020”, având trei inițiative majore de dezvoltare: „creșterea inteligentă”, bazată pe cunoaștere și educație, „creșterea durabilă”, ce vizează alocarea eficientă a resurselor. Prin urmare, prin maximizarea gradului de educație pot fi rezolvate problemele ecnomice.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 13
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Problema șomajului pare să devină una dintre cele mai pregnante la nivelul Uniuni Europene și mai ales în rândul tinerilor statelor membre ca Spania, Grecia și chiar și în Romania. Termenul de șomaj este folosit în cazul lipsei ocupației plătite (locurilor de muncă) pentru forțele apte și calificate corespunzător pentru aceasta. Acest fenomen este caracterizat prin faptul că o parte din populație este în căutarea unui loc de muncă. Când această situație ia amploare, apar probleme economice serioase în cadrul regiunii sau a statului respectiv, prin creșterea cheltuielilor sociale de întreținere a șomerilor. Iar din păcate, cifrele în ceea ce privește șomajul în interiorul Uniunii Europene par să devină din ce în ce mai alarmante. În țări precum Grecia care are un procent de 18%, Spania 14%, Italia 10%, iar în România există un procent de 4% . Cauzele acestei crize pot fi diverse, fie din cauza cerințelor foarte mari a angajatorilor pentru piața muncii, nepregătirea profesională sau neexperiența potențialilor angajați, crize financiare si cauzele pot continua. Din punctul meu de vedere, cea mai eficentă soluție pentru această cauză rămane tot educația, dar o educație reformată care să pună accentul mai mult pe practică încat să pregătească mai bine potențialul candidat pentru piața muncii. O altă soluție ar mai putea fi chiar și o investiție mai mare în ceea ce privește agențiile de ocupare a forței de muncă încat să formuleze programe mai bune de instruire a eventualilor angajați.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 14
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Masuri pentru diminuarea somajului Deoarece somajul este un fenomen care afecteaza in diferite proportii, toate tarile,prin durata, consecintele si amploarea sa ,somajul a devenit o problema generala ce preocupa in egala masura guvernele tuturor statelor .Pe termen scurt obiectivul acestora este de a diminua efectele fenomenului iar pe termen mediu si lung se incearca reducerea sau resorbirea resurselor de munca disponibile .Masurile anti somaj au efecte directe si indirecte asupra economiei . Programele desfasurate in directia formari si calificari somerilor, acestea se refera la evidentierea justa a sanselor de reangajare avute de persoanele concediate. Ele presupun acordarea de catre stat si particular a anumitor fonduri destinate reconversiei sociale a celor vizati .Desfasurarea unor cursuri de specialitate organizate in vederea cresteri abilitatii profesionale sau pregatiri in domenii pentru care exista sanse de gasire a unui loc de munca . Acordarea de facilitati de catre stat pentru crearea de noi intreprinderi si noi locuri de munca in special in zonele cu un grad ridicat de subocupare. Instituirea unui sistem de sprijinire a somerilor care doresc sa devina intreprinzatori pariculari, acordarea de credite avantajoase a agentilor economici care angajeaza someri . In ultimii ani o importanta deosebita au dobandit masurile pentru trecerea la noi forme de ocupare angajarea pe timp partial sau oral atipic ,angajarea provizorie pe durata determinata, stagii sau contracte de munca de disferite tipuri, forme ce prevad angajari pentru obiective precise si limitate
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 10
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Șomajul este un indicator macroeconomic, acesta fiind și termenul folosit în cazul lipsei locurilor de muncă( a ocupației plătite), pentru forțele apte și calificate corespunzător pentru muncă. O parte din șomaj se datorează caracteristicilor structurale atât ale pieței muncii, cât și ale pieței bunurilor și serviciilor. Caracteristicile structurale ce generează acest șomaj natural, sunt imperfecțiuni ale pieței, variații aleatorii în cerere și ofertă. Din punctul meu de vedere șomajul este cauzat atât de lipsa locurilor de muncă, cât și de lipsa de interes a cetățenilor, de altfel șomeri sunt considerați doar cei care sunt înregistrați la Agenția Forțelor de muncă, restul nu fac parte din categoria șomeri. În opinia mea statul este singurul care poate combate acest fenomen, prin crearea locurilor de muncă. Șomajul și inflația se află în strânsă legătură, cu alte cuvinte, pentru a scăpa de șomaj statul trebuie să creeze noi locuri de muncă, prin crearea locurilor de muncă, statul trebuie să tipărească mai mulți bani, ceea ce poate duce la inflație, curba lui Philips arată conjunctura dintre inflație și șomaj , când șomajul este scăzut crește inflația și invers(de preferat să existe un echilibru între cele două). România ca și multe alte state Europene se confruntă cu șomajul de exemplu Grecia are un procent de 18% sau Spania 14%, unul dintre motivele pentru care rata șomajului este scăzută în România este diaspora. Consider că statele ar putea trece peste pragul șomajului prin îmbunătățirea educației și a formării pentru a fi calificați pentru piața muncii.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 11
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Sprijinirea tinerilor pentru a intra pe piața muncii și a rămâne pe aceasta constituie o parte esențială a politicilor care promovează creșterea economică și condiții de viață mai bune. Această activare și integrarea durabilă a tinerilor contribuie, de asemenea, la atingerea obiectivului Strategiei Europa 2020 cu privire la ocuparea forței de muncă. Tranziția tinerilor de la învățământ la locul de muncă este îngreunată de dificultăți specifice. Prin urmare, se înregistrează rate de ocupare relativ scăzute, o rată ridicată a șomajului și rate ridicate ale tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET). Șomajul în rândul tinerilor este mai sensibil la ciclul economic decât șomajul în rândul adulților. Întrucât sunt persoane nouintrate, cu experiență profesională limitată, este mai puțin probabil ca tinerii să găsească un loc de muncă, sunt adesea angajați în baza unor contracte temporare sau cu fracțiune de normă ori urmează un stagiu și sunt mai ușor de concediat atunci când ciclul economic este precar. În plus, în multe state membre, un număr mare de tineri lucrători au contracte temporare involuntare și, adesea, în astfel de cazuri, se confruntă cu dificultăți la trecerea către locuri de muncă permanente. Nivelul ratei de ocupare, nivelul șomajului și nivelul de inactivitate în rândul tinerilor sunt influențate în mare măsură de situația macroeconomică. Însă pentru acestea ar putea exista, de asemenea, cauze profunde importante la nivelul caracteristicilor structurale ale tranzițiilor de la învățământ la locul de muncă. Aproximativ 3,8 milioane de tineri (în grupa de vârstă 15-24 de ani) sunt șomeri în prezent în UE (o scădere de la valoarea maximă de 5,7 milioane de șomeri în ianuarie 2013). Chiar dacă aceste cifre rămân ridicate, începând din 2013, ratele anuale ale șomajului în rândul tinerilor au scăzut cu 4 puncte procentuale, ajungând la 18,73 %, iar ratele NEET au scăzut cu 1,5 puncte procentuale, la 11,5 %, în medie, în UE. În schimb, rata șomajului în rândul tinerilor reflectă procentul tinerilor șomeri în raport cu populația totală din respectiva grupă de vârstă, adică nu doar cei activi din punct de vedere economic, ci și persoanele inactive, inclusiv studenții. Astfel, spre deosebire de rata de ocupare, aceasta măsoară raportul dintre șomaj și populație, o valoare măsurată care nu este afectată de dimensiunea forței de muncă tinere.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 10
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote