How can Europe beat unemployment?

By increasing government spending to boost aggregate demand.
0% (0 votes)
By liberalising the labour market to make hiring people cheaper for employers.
7% (3 votes)
By improving education and training to match labour market demand.
93% (42 votes)
Total votes: 45

Comments

Keynes a introdus in 1930 notiunea de somaj ,acesta fiind un indicator al macroeconomiei . Somajul are la nivel european un procent de 7 % , dintre care 4 % fiind procentul in Romania si aproximativ 20% in Grecia , insa acestea sunt procente apropiate realitatii datorita faptului ca unii dintre someri nu se declara leagl ca fiind astfel. Europa pentru a putea combate somajul ar trebui sa adopte anumite strategii prin care sa atraga populatia fara loc de munca spre a descoperi lumea marketing-ului. Insa pentru ca somajul adesea se formeaza natural cand angajatul schimba locul de munca si are nevoie de o perioada de acomodare sau de trecere de la un job la altul , ori structural cand acesta este pe o durata mai lunga de timp datorita schimbarii cerintei pietei , angajatul are nevoie de o perioada de training sau de informare despre ceea ce urmeaza a face in cadrul companiei sau institutiei care il recruteaza . Totodata angajatul , fost somer , trebuie sa fie informat despre actualel cerinte a pietei comerciale . Iar acest lucru este posibil doar daca companiile au o relatie de social-marketing prin care pot fii la curent cu ceea ce se afla in topul competivitatii pe plan corporational. In plus noilor angajati abia intrati pe piata muncii li se pot acorda diferite internshipuri platite pentru a le stimula interesul de a ramane in cadrul fortei active de lucru. Pentru combaterea somajului la nivel european companiile ar trebui sa fie cele care ofera oportunitati somerului , nu somerul sa fie cel care il solicita pe angajator in cazul in care acesta nu are destule informatii legate de companie in urma unei potentiale comunicari cu firma sau dorinte de angajare.
Total votes: 30
Peer vote

Inca din 2010 odata cu introducerea noii strategii de crestere economica si de ocupare a fortei de munca "Europa 2020", Uniunea Europeana si-a propus initiative majore de dezvoltare si de atingerea unor niveluri ridicate de incluziune si coeziune sociala. Acestea urmaresc ocuparea fortei de munca, cresterea si dezvoltarea economica si reducerea saraciei. Sunt de parere ca cele mai bune modalitati pentru diminuarea ratei somajului ar fi crearea de programe flexibile pentru timpul de munca si modalitati de tarifare si salarizare flexibile dupa conjunctura economica a ficarui stat. Ridicarea nivelului de calificare si pregatire a scolilor reprezinta si acesta un pilon important deoarece ar crea o competitie intre angajatori si salariati, conducand astfel la cresterea productivitatii muncii, ar reduce birocratia si ar stimula dorinta oamenilor de a se instrui mai bine in domeniul in care activeaza.
Total votes: 29
Peer vote

În ziua de astăzi, în special în țările subdezvoltate dar și în țările care se află în media europeană, există problema șomajului. Pentru a rezolva această problemă, Uniunea Europeana se foloseste de fondurile de coeziune pentru a sprijini proiecte de dezvoltare în toate regiunile UE. Politica de coeziune este introdusă pentru prima dată în anul 1989, când fondurile structurale și regionale ale Uniunii Europene sunt integrate într-o ,,politică de coeziune" ce avea scopul reducerii diferențelor de ordine economică și socială dintre statele membre ale Uniunii Europene. Următorul pas pe care l-a făcut evoluție politicii de coeziune a fost reprezentat de introducerea Fondului de coeziune, principiului subsidiarității și Comitetului Regiunilor prin adoptarea Tratatului de la Maastricht din anul 1993 și dublarea in următorii ani a fondurilor alocate politicii de coeziune. În anul 2000 prioritățile Uniunii Europene se axează pe inovare si dezvoltare în urma implementării ,,Strategiei de la Lisabona", oferindu-se fonduri pentru țările ce se află în curs de aderare la Uniunea Europeană. O altă schimbare majoră a politicii de coeziune are loc începând cu anul 2007, când a avut loc o realocare a fondurilor disponibile, astfel aria de acțiune a acestei politici se extinde către combaterea schimbărilor climatice și către infrastructura de mediu. Cu ajutorul acestor fonduri, în primul rând ar trebui investit în educație, pentru ca generalațiile viitoare să fie pregătite și capabile să se adapteze cerințelor locurilor de muncă. De asemenea, este necesara o investiție în instituții și companii pentru a crea competitivitate intre firme, iar creșeterea nivelului populației ar creea competitivitate între firme în ceea ce privește mâna de muncă, creându-se astfel condiții avantajoase de muncă cu progeam flexibil și accesibil.
Total votes: 27
Peer vote

Rata șomajului din spațiul european mai ales în rândurile tinerilor a devenit în ultimii ani un subiect pe care Uniunea Europeană nu îl mai poate amâna sau ignora. Putem observa că cea mai mare rată de șomaj în rândul tinerilor se află în regiunea de sud a Europei, printre care se numără Grecia cu 18.5%, Spania cu 14.0%, Italia cu 10.2%, ș.a.m.d.(Martie 2019, Eurostat). Trebuie subliniat un aspect foarte important și anume: statisticile anterioare nu denotă faptul că tinerii sunt nedoritori să muncească, deoarece cifrele acestea se referă strict la persoanele înregistrare în baza de date a celor de la Ocuparea Forței de Muncă și înseamnă că sunt în căutarea unui serviciu. Dacă angajatorii ar fi primi mai multe beneficii dacă că ar angaja tineri prin fonduri europene, consider că această problemă ar fi diminuată. În ziua de astăzi, majoritatea angajatorilor au cerințe uriașe pentru angajarea tinerilor, referindu-mă la experiența pe care o solicită aceștia. Să considerăm la nivel ipotetic că un tânăr, proaspăt absolvent, ar dori să se angajeze și începe să își caute un serviciu. Observă că marea majoritate a angajatorilor cer un anumit număr de ani de experiență, pe care tânărul pur și simplu nu are unde să îi parcurgă și astfel intră într-un cerc vicios. De asemenea, ar trebui ca în sistemul de învățământ să fie introduse către studiu noile ramuri de muncă ale mileniului III. Au apărut în ultimii ani enorm de multe job-uri despre care foarte mulți nu au idee sau nici măcar nu știu ce reprezintă, deși sunt foarte căutați oamenii care le practică. Aceste noi job-uri vor continua să apară, iar pentru ca pe viitor să nu ne confruntăm cu aceeași problemă, ar trebui să existe un program care o dată la 5 ani să actualizeze ramurile de studiu în funcție de noile tendințe ale vremii (studiind cererea și oferta pe piața muncii).
Total votes: 27
Peer vote

În Uniunea Europeană creșterea nivelului ocupării forței de muncă reprezintă un obiectiv prioritar aflat pe agenda politicilor publice. Plecând de la această chestiune, ideea unității și colaborării pe diferite planuri înspre emergența și realizarea obiectivelor propuse contribuie totodată la conturarea unei strategii europene privind ocuparea forței de muncă, a cărui rol este de a ajuta la coordonarea politicilor de acest gen ale statelor membre. Acest instrument comunitar principal a fost introdus în 1997, când, în cadrul summit-ului Consiliului Europei de la Luxemburg, statele membre ale UE s-au angajat să stabilească un set de obiective și ținte comune pentru politica ocupării forței de muncă. În timp, au fost elaborate pe baza propunerilor Comisiei Europene o serie de direcții organizate pe patru piloni: angajabilitate, antreprenoriat, adaptabilitate și asigurarea de șanse egale femeilor la angajare sau la locul de muncă. Au urmat o serie de alte întâlniri care au plecat de la obiectivele menționate anterior, dar întrunirea care a deschis noi orientări pe piața muncii a fost cea de la Lisabona din anul 2000, care a stabilit obiectivul strategic pentru următorul deceniu și anume mai multe investiții în oameni, activarea politicilor sociale și întărirea acțiunilor de combatere a vechilor și noilor forme de excludere socială. În 2010, se evidențiază noua strategie europeană pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, „Europa 2020”, având trei inițiative majore de dezvoltare: „creșterea inteligentă”, bazată pe cunoaștere și educație,„creșterea durabilă”, ce vizează alocarea eficientă a resurselor, economia ecologică și creșterea competitivă, și „creșterea favorabilă inclusivă”, ce își propune atingerea unor niveluri ridicate de incluziune și coeziune socială. Pentru a realiza acest lucru până la sfârșitul anului 2020, Uniunea Europeană și-a fixat cinci obiective esențiale referitoare la: ocuparea forței de muncă, cercetare și dezvoltare, energie, climă, educație. Politicile privind piața muncii au în vedere totalitatea intervențiilor publice care au ca scop atât realizarea unei funcționări eficiente a pieței muncii, cât și corectarea dezechilibrelor apărute în cadrul acesteia. Creșterea numărului de șomeri a adus în mod inevitabil în centrul atenției politicile privind piața muncii și a pus accentul pe așa-numitele „strategii de activare”, ce au ca scop principal fie să prevină șomajul în rândul persoanelor care se află în acestă situație de risc, fie să ajute aceste persoane să se recalifice în vederea reintegrării pe piața muncii.
Total votes: 23
Peer vote

Implicarea autoritatilor pentru stoparea acestui fenomen este necesara. Prin cresterea calitatii actului de educatie pot fi rezolvate problemele ecnomice. Liberalizarea pietei reprezinta si ea o solutie, insa patrunderea fortei de munca necalificate, poate produce mai multe dezechilibre pe termen lung.
Total votes: 22
Peer vote

Rata șomajului în rândul populației de vârstă activă este de 11%, în timp ce în rândul tinerilor este de două ori mai mare (23%). În prezent, în Uniunea Europeană peste 5,5 milioane de persoane cu vârsta de sub 25 de ani nu au un loc de muncă. Comisia Europeană a constatat în mod repetat că sistemele duale de educație eficiente pot garanta punerea la dispoziție în mod constant a unei forțe de muncă calificate, menținând rata șomajului în rândul tinerilor la un nivel scăzut.Politica privind educația nu poate fi separată de politica privind piața muncii, întrucât una dintre soluții la problema șomajului poate fi dezvoltarea unor sisteme de educație și de formare profesională de înaltă calitate, metode de învățare inovatoare, infrastructură și facilități de calitate superioară, precum și o adaptare ridicată la piața muncii, oferind oportunități de educație și formare.Este important ca statele membre să nu fie limitate doar la soluțiile prezentate în propunerea Comisiei, ci să poată aplica și instrumentele a căror eficiență a fost testată în alte state membre și care permit o mai bună adaptare la caracteristicile specifice ale piețelor de muncă individuale.
Total votes: 21
Peer vote

Progresul tehnologic și, mai ales, punctul în care ne aflăm astăzi în evoluția globalizării influențează modul în care politicile UE se schimbă, încercând să acopere și să combată diversele probleme ce apar la nivelul pieței muncii. Astfel, creșterea nivelului ocupării forței de muncă este unul dintre obiectivele prioritare pe agenda politicilor publice, scopul principal fiind de a concepe măsuri pentru susținerea și coordonarea politicilor la nivelul local al statelor membre UE. Deși această preocupare este perpetuă în timp (Keynes fiind primul economist ce a luat în considerare șomajul ca indicator macroeconomic), cel mai recent, în 2010, se evidențiază noua strategie europeană pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, „Europa 2020”, care curprinde trei inițiative majore de dezvoltare: creșterea inteligentă (acordarea importanței domeniilor de cunoaștere și educație), creșterea durabilă (bazată pe alocarea eficientă a resurselor, economia ecologică și creșterea competitivă) și creșterea favorabilă inclusive (ce accentueză atingerea unor niveluri ridicate de incluziune și coeziune socială). În ceea ce privește analiza șomajului, este de menționat că există 3 tipuri: fricțional (care are o durată redusă, nu are un efect puternic și nici nu atinge procente ridicate, rezolvându-se de la sine), structural (o problematică datorată schimbărilor ce apar pe piața muncii, mai ales ca efect al dezvolării tehnologice) și ciclic (în urma crizelor economice). UE se axează în special pe ultimele 2 tipuri de șomaj, iar pentru aceasta încearcă să propună acțiuni ce vizează ocuparea forței de muncă prin cercetare și dezvoltare, energie, climă și educație. Consider că opțiunea durabilă este ca UE să finanțeze și să susțină în continuare evoluția educațională și pregătirea indivizilor pentru a putea accede sau reintra pe piața forței de muncă, fiind, de altfel, și opțiunea pe care o consider cea mai potrivită pentru rezvolvarea fenomenului pe termen lung.
Total votes: 23
Peer vote

In conditiile in care peste 26,5 milioane de europeni nu aveau un loc de munca in noiembrie 2013, este evident exrem de important sa acceleram eforturile menite sa duca la reducerea somajului. Unul dintre obiectivele cheie ale strategiei Europa 2020 este integrarea pe piata muncii, pana la sfarsitul acestui deceniu, a 75% din populatia activa si anume persoanele intre 20 si 64 de ani. Pentru a facilita indeplinirea acestui obiectiv ,UE a luat o serie de initiative pentru a sprijini crearea de locuri de munca prin promovarea intreprinderilor sociale ; pentru a restabili dinamica pietelor fortei de munca prin propunerea unui cadru european pentru anticiparea restructurarii economice; si pentru a imbunatati guvernanta UE prin publicarea anuala a unui sistem de analiza comparativa a performantelor tarilor europene pe baza unor indicatori selectati in materie de ocupare a fortei de munca. Asadar, sunt de parere ca cele mai bune modalitati pentru diminuarea ratei somajului in afara de cele enumerate mai sus si propuse de UE, ar fi crearea de programe flexibile, modalitati de tarifare si salarizare flexibile dupa conjunctura economica a ficarui stat, introducerea unor cursuri pentru antrenarea si pentru pregatirea oamenilor in domeniul in care activeaza si nu in ultimul rand, companiile si institutiile ar trebui sa creeze oferte,astfel incat sa atraga inspre ele oameni noi si dornici de munca atat din mediul rural cat si din mediul urban.
Total votes: 22
Peer vote

Șomajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupației plătite (locurilor de muncă) pentru forțele apte și calificate corespunzător pentru muncă. Totodată, şomajul este un indicator al macroeconomiei. În opinia mea, consider că Europa ar putea depăşi şomajul prin îmbunătățirea educației și formării, pentru a se potrivi cu cererea pieței muncii. Europa se confruntă cu această problemă în unele state, cum ar fi: Grecia are un procent de 18%, Spania 14%, Italia 10%, iar în România există un procent de 4% şi mai mult decât atât, pe plan european există un procent de 7%. Cred că Europa ar trebui să elimine problema şomajului prin elaborarea de anumite activităţii cu scopul de a ajuta oamenii fără locuri de muncă să se pregătească pentru anumite domenii. De exemplu, în România, există o instituţie, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţelor de Muncă, care oferă cursuri de pregătire profesională. În plus, pentru depăşirea şomajului în Europa, consider că companiile ar trebui să aibă în cadrul lor traininguri de formare şi educare a şomerilor.
Total votes: 22
Peer vote