Why do we vote for extreme parties sometimes?

Primary tabs

Because some injustice drives us nuts and we become extremist.
20% (14 votes)
Because it is sometimes the rational way to vote even if we remain centrist.
80% (55 votes)
Total votes: 69

Comments

Explicația pentru care uneori oamenii aleg să voteze cu partidele extremiste depinde de anumiți factori. Un prim argument se referă la votul de proximitate, care presupune că votanții susțin acele partide ale căror interesele sunt cât mai apropiate posibil de propriile convingeri și viziuni. Alt fapt care justifică tendința de a alege partide extremiste la alegerile electorale este votul de tip direcțional. În acest caz oamenii nu se identifică cu ideologiile extremiste, dar, în special pe timpul unei crize (financiare, migraționiste etc), se dorește o schimbare majoră, o politică îndreptată într-o anumită direcție precisă, care să soluționeze, chiar și prin măsuri radicale, acele probleme la nivelul societății. Totodată și teoria alegătorului median este importantă. În varianta sa cea mai simplă, teoria votantului median spune că dacă există două partide, unul destânga, unul de dreapta, şi o distribuţie ideologică a votanţilor sub forma unei curbe, partidele vor tinde să-şi modifice mesajele şi programele în aşa fel încât să se apropie de centrul acestei distribuţii a votanţilor. Lupta dintre partide se dă pe votantul median pentru că doar acestastă în dubiu cu cine să voteze.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 13
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Când vine vorba despre alegeri, cetățenii se confruntă cu aceeași problemă, mai exact: cu cine să voteze? Numărul partidelor de dreapta sau de stânga au crescut semnificativ, transformându-se la fel de rapid în preferințele cetățenilor. Teorema alegătorului median spune că într-un sistem de alegeri în care sunt doar 2 candidați, va fi ales candidatul sprijint de alegătorul median. Alegătorul median reprezintă procentul cel mai mare dintre persoanele cu drept de vot (persoanele apolitice, indecise sau cei care urăsc politica), fiind cel decisiv pentru alegeri. Prin urmare, fiecare partid încearcă să facă politici de centru, pentru a atrage alegătorul median. Aici poate apărea și votul de proximitate, mai exact vom vota candidatul care este cel mai aproape de ideologia noastră. Spre exemplu, partidele extremiste au succes mai mare la alegerile europarlamentare, decât la alegerile naționale, deoarece Parlamentul European are foarte puțină putere și poate lua decizii doar pe baza unei cereri făcută de către Comisia Europeană.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 15
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Pentru indivizii luarea unei decizii cu privire la vot este destul de dificila , datorită variantelor multiple . În multe sisteme parlamentare, alegătorii se confruntă cu o mare varietate de partide, fiecare oferind propria sa viziune asupra realității politice și a propunerilor sale pentru viitor. Prin urmare alegătorul uneori e nevoit să voteze partide de extremă dreapta sau stânga. O primă explicație poate fi participarea scăzută la vot. Aceasta se datorează faptului că alegătorul median poate să nu meargă la vot din motiv că nu-l interesează politica sau că nu are nici un candidat preferat sau din alte motive necunoscute, pe când alegătorii extremiști mereu o să meargă la vot din motiv că credințele lor ideologice în partidele favorite sunt neschimbate. Chiar dacă această categorie de alegători reprezintă un procent mai mic din societate, prezența lor la vot mai activă asigură un succes partidelor de extremă. O alta explicație poate fi sistemul electoral proporțional ce permite o diferențiere mai mare între candidați unde votul nu se concentrează doar pe 2 candidați ca în sistemele majoritare. Dar uneori alegătorii nu votează în funcție de proximitatea candidatului dar de direcția lui în momente de derapaj al situației create de guvernul anterior pentru a stabili politica spre o direcție mai stabilă și mai corectă. Partidele extreme au succes uneori deoarece folosesc anumite strategii concentrându-se asupra unor aspecte precum imigrația,corupția și alte probleme conectând-le direct la nemulțumirea poporului. Astfel alegătorul chiar dacă nu este extremist și are alte preferințe politice și ideologii totuși votează astfel de partide deoarece ele pun accent pe anumite probleme sociale, de care alegătorul este preocupat. Prin urmare alegătorii aleg candidați extremiști doar ca să scape politica de un derapaj prea mare care se îndreaptă spre stânga prea mult sau spre dreapta. Alegătorii știu că chiar dacă o să vină la guvernare un partid de extremă n-o să rusească să-și impună prea mult tendințele radicale deoarece aceasta depinde și de alte instituții politice, dar scopul principal al oamenilor este de a mișca politica într-o altă direcție.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 14
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

There are a number of reasons for why we vote extreme parties. Just as the poll said, sometimes it's the rational way to vote, even if we remain centrist. I believe that another important aspect is that extreme parties usually lay out their plans in detail, they do not try to hide their intentions and thus gaining supporters and even respect by being honest with the citizens. One other reason is that they touch a chord with people by using nationalism as a way of winning ground. The best examples that come to mind are Benito Mussolini and Adolf Hitler. They were indeed dictators, but they didn't come to power immediately: they had to take advantage of the chaos their respective countries were in. The chaos takes us back to the poll: extreme parties are being voted because they are "the only hope" and they propose things usually not taken into account by centrist parties, things that prove to be the only solution to the chaos.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 14
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Politica este deseori divizată în stânga şi dreapta, aceşti termeni provin din timpul Revoluţiei Franceze din 1789, când cei ce-l sprijineau pe rege stăteau în partea dreaptă a Adunării, iar cei care sprijineau formarea republicii stăteau în stânga.În general, când se vorbește despre opțiunea alegătorului trebuie luate în considerare următoarele concepte- vot de proximitate și vot directional. Votul de proximitate cuprinde acea categorie de alegatori care sustin, simpatizeaza si voteza acele partidee cu care au interese cat mai apropiate. In acest caz cetatenii vor vota cu un partid de dreapta sau de stanga care le ofera o anumita siguranta. Cel de-al doilea vot cuprinde alegatorii care se identifica cu partidele de centru. Oamenii sunt mult mai receptivi la partide extreme când simt că opiniile lor nu sunt reprezentate de principalul curent politic.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 13
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

In ultimii ani oamenii și-au pierdut încrederea în oricare partid politic, devenind sceptici la tot ceea ce aud din partea unui partid sau al altuia. Dacă partidul aflat la guvernare face anumite greșeli, oamenii vor blama acel partid și vor încerca să găsească o noua alternativa la guvernare care sa le redea speranța de mai bine. Din cauza unei guvernări defectuoase oamenii sunt induși în eroare, nemaifiind ce este bine și ce este rău. Dacă în momentele de criza ia naștere un alt partid politic precum USR, care este format din oameni lipsiti de experienta politica, cetățenii vor vedea în lipsa lor de experienta politica, o speranță ca totul va fi mai bine. Deși USR este un partid de centru, uneori acesta este extremist, situându-se uneori spre centru stânga, alteori spre centru dreapta. Rezultatul alegerilor europarlamentare a dovedit faptul ca oamenii au mai multa încredere în partidele extremiste, nou apărute, decât în cele cu o tradiție și o istorie îndelungată. Motivul principal pentru care oamenii votează partidele extremiste, este cel al speranței ca lucrurile se vor schimba în bine și ca treptat vor dispărea corupția și competiția inutila în interiorul statului.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 13
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

There has been a significant increase, in recent years, in the extremist parties' popularity. The reason behind it are the events in the past few years and present as well. The majority of countries and federations all around the world are strugling with many crises: from coruption in politics, to economical crisis; from immigration problems to terrorism and so on. If we take Europe, specifically the European Union, as an example, we can easily see an increase in both the far-right and far-left parties. That happens due to the immigration issue, resulted from the war in Syria, that forced over 4 million people to flee their own country, forever. If we take Brasil, Russia, Hungary, Poland, Spain or even more countries, as an example, we can justify, again, the increase in the extremist parties. The main reason for that happening is that people are fed up on waiting for things to get fixed, they have lost their patience. People will always choose a more simple and quick, yet efficient solutions to every issue or crisis they encounter. If history taught us one thing about the extremist parties is that they are not a bad choice at some point. We could even say that they are necessary for restoring the balance in a state, if that state is heading to a collapse point.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 15
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Cel mai mare câștig al democrației a fost de la început și rămâne în continuare exprimarea opțiunilor prin vot liber, chiar dacă unele țări au plătit pentru aceasta cu sânge. Oamenii au așteptări, își făuresc vise despre viitorul lor și a celor dragi pe baza platformelor, planurilor de acțiune, promisiunilor legislative, inițiativelor, proiectelor . După perioada voturilor, din practica curentă, s-a observat că uneori promisiunile făcute înaintea procesului de votare nu s-au concretizat în fapte după, motiv care a dus la frustrări pe plan social, economic, emoțional etc. Având în vedere că procesul votării este repetativ în general la 4 sau la 5 ani, alegătorul median care a constituit procentul cel mai mare din votanții unei anumite formațiuni, este împins spre extremism tocmai de acumulările negative din decursul timpului. Extremismul nu este neapărat o formă a răzbunării ci mai degrabă un semnal de alarmă tras celor care nu au respectat promisiunile și migrarea către formțiuni sau candidați de care nu ar fi fost anterior atrași. Extremismul este mai de grabă o refulare a nemulțumirilor și o "palmă" usturătoare pentru cei care i-au împins spre această opțiune. Alegătorul median face parte din categoria alegătorilor indeciși dar cu o gândire cu multă celeritate la momentul exprimării votului.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 12
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

În momentul în care oamenii se confruntă cu mai multe variante de a alege ceva, apare îndoiala. De ce sa votăm cu x, dar poate e mai bine cu y, sau dacă z va face ceva diferit? Unii oameni sunt indeciși, alții știu cu cine să voteze, iar ceilalți votează deloc. După cum observăm numărul partidelor au crescut, din partea ambelor extreme. Cei care votează aleg răul cel mai mic sperând că prin votul lor vor schimba ceva.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 12
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Teoria alegătorului median este cheia acestei întrebări. Pe scurt, teoria votantului median spune că dacă există două partide, unul de stânga, unul de dreapta, partidele vor tinde să-şi modifice mesajele şi programele în aşa fel încât să se apropie de centrul acestei distribuţii a votanţilor. Lupta dintre partide se dă pe votantul median pentru că acesta fie nu este hotărât în privința votului său, fie nu are o „educație politică”, lucru ce îl transformă într-o țintă perfectă a partidelor politice. În timpul campaniilor electorale, politicienii se orientează după oameni și nevoile lor, în special după cei care fac parte din acest bazin electoral al indecișilor și care ar reprezenta pentru ei votul hotărâtor. Alegătorii tind să voteze partidele extremiste nu deoarece ar simpatiza sau rezona cu ideologia propusă de către acestea, ci din simplul fapt că își doresc o schimbare. Nemulțumirile legate de salarii, criza refugiaților, condiții de trai sau chiar probleme de securitate, simpla dorință de a schimba clasa politică reprezintă câteva motive întemeiate pentru care oamenii aleg în ultima vreme partidele extremiste. Rămâne de văzut care va fi evoluția acestora, în grupările din Parlamentul European mai ales, și ce efecte vor avea asupra statelor membre din Uniunea Europeană.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 12
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote