Why do we vote for extreme parties sometimes?

Primary tabs

Because some injustice drives us nuts and we become extremist.
20% (14 votes)
Because it is sometimes the rational way to vote even if we remain centrist.
80% (55 votes)
Total votes: 69

Comments

Deși deseori sunt prezentate ca fiind diametral opuse, politica de dreapta, respectiv de stânga, reprezintă direcția generală a unei mișcări politice. Spectrul politic desemnează o clasificare a ideologiilor, partidelor politice sau a pozițiilor politice, de-a lungul unei singure dimensiuni. Stânga și dreapta sunt denumite extremele acestui spectru și reprezintă o categorie largă a abordării diverselor probleme. Pentru a înțelege mai bine de ce uneori indivizii votează partide politice de extremă stânga sau dreapta trebuiesc explicate niște concepte cheie și anume "votul de proximitate" care presupune că votăm candidații apropiați ideologiei sau intereselor noastre. Un alt concept este cel al " alegătorului median" (alegătorii indeciși). De altfel majoritatea partidelor mizează pe atragerea în spectrul politic acest gen de alegător , votul lui fiind de cele mai multe ori cel decisiv. Prin oferirea votului unui partid extremist nu denotă faptul că afinitatea alegătorului este cu partid extremist, ce rezultă și cel de-al treilea concept și anume teoria votului direcțional, mai exact faptul că alegătorul nu este unul extremist, ci alege un asemena partid din dorința de a avea parte de o politică mult mai implicată într-o anumită direcție. Din punctul meu de vedere de cele mai multe ori alegem un partid extremist deoarece suntem constrânși de o anumită situație să facem acest lucru.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 21
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

In cadrul polticii exista doua extreme , cea de stanga si cea de dreapta . In cadrul unor alegeri fiecare partid doreste sa isi reprezinte votantii. Insa pe langa simplele partide de stanga sau dreapta , mai exista si partide nationaliste sau europeiste de stanga sau de dreapta. In anul 1912 apare si teoria alegatorului median , adica aceea prin care intotdeauna va exista un cetatean care nu va sti cu cine sa voteze sau de ce extrema face parte. Mai exista si teoria votului de proximitate prin care noi votam acel candidat pe care il consideram mai apropiat de interesele noastre. Alegatorul median va avea mereu un rol important deoarece daca doua partide sunt la egalitate ,votul oferit de acesta va da rezultatul final. Orice vot ale cetatenilor este important deoarece niciunul nu ar trebui sa ramana ca si alegator median . Pana si alegatorul median va treui sa voteze la un moment dat un candidat care poate sa ii reprezinte si interesele sale . Consider ca si noi ca cetateni suntem alegatori medieni deoarece votam la momentul alegerilor in functie de extrema care ne reprezinta interesele din prezent si pentru viitor , nu si interesele trecute.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 19
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

În general, alegătorii tind să voteze partidele extremiste, deoarece acestea sunt mai aproape de ideologia lor și au abilitatea de a reprezenta cel mai bine viziunile cetățenilor de stânga sau de dreapta. Mai mult de atât, țin să menționez că cei mai mulți dintre cetățeni au tendința de a alege partidele aflate la mijlocul axei dintre partidele extremă dreapta sau stânga. Prin urmare, acești alegători sunt atrași de extremiști din cauza manipulării sau pursimplu se lasă convinși, întrucăt candidații introduc noi promisiuni în discursurile lor, precum că ei sunt capabili să schimbe cursul lucrurilor din domeniul politic, într-o direcție mai benefică pentru cetățeni. Chiar și mai mult, abordează problemele societății, oferindu-le și soluții pe moment, deoarece oamenii aleg un partid în funcție de cerințele și obiectivele pe care le au. Aceste acțiuni, garantează succesul acestor partide extremiste, care se datorează faptului că pot să-și păstreze alegătorii extremiști, dar în special, pot atrage de partea lor alegătorii de centru prin diferite metode, exemplu: puterea discursurilor. În concluzie, oamenii care sunt bine infomați despre obiectivele și credințele partidelor extremiste vor încerca să-i convingă și pe ceilalți să-i voteze, pentru că o bună parte din populație este indecisă, nu se găsesc în credințele promovate de extremiști sau chiar pot fi neinformați cu privire la sistemul politic, ceea ce îi face să opteze pentru partidele de mijloc în detrimentul celor extremiste.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 16
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Opțiunea alegerii partidelor extremiste, se datorează în primul rând votului de proximitate, adică alegătorul este dispus să își dedice votul candidaților care se aproprie cel mai mult de ideologia acestuia, ori partidele extremiste au ideologii clar definite și asumate, ceea ce le oferă un plus în fața alegătorilor care știu concis cu ce ideologie rezonează. Votanții partidelor extremiste au deja preferințe, convingeri și orientări politice , astfel ei o sa opteze mereu pentru același partid sau partidul ”preferat”. Reorientarea către un alt partid în viziunea acestora fiind aproape imposibilă. Pe de altă parte avem și categoria alegătorului median care nu prezintă interes în domeniul politicii, nu rezonează din diferite motive cu nici-un partid politic, și nu dispune de convingeri sau preferințe concise. Această categorie în general îmbrățișează un procent ridicat, astfel partidele optează uneori în declarații și discursuri care să acapareze atenția alegătorului median, ca mai apoi să îi traseze drumul spre extrema din care face parte. În sistemul politic alegătorii ”fideli” dețin o ideologie fie de stânga fie de dreapta, modul de gândire și convingerile reprezentând clar criteriile de departajare, în acest mod ei aleg partidul sau candidatul care relaționează cel mai bine cu această viziune ideologică. Astfel partidele extremiste având ideologiile puternic reliefate, ofera alegătorilor opțiuni concise.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 19
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Partidele de extrema dreapta si extrema stanga au dobândit mai multă popularitate în ultimii ani în Europa.Un motiv pentru care oamenii aleg să voteze partidele extremiste ar fi că sunt mai aproape de ideologia lor, la fel şi promisiunile unor schimbări radicale au efect pentru cei care nu sunt mulţumiţi de sistemul actual şi nu văd un progres.Partidele extremiste motiveză alegătorii promiţând schimbări in bine pentru multe probleme sociale. Fiecare cetăţean voteză partidul care îi reprezintă cel mai bine interesele şi preferinţele.Participarea scăzuta la vot este un alt motiv, alegătorul median poate arăta un dezinteres total spre deosebire de alegătorii extremişti care sunt mult mai implicaţi în viaţa politică astfel având un rol decisiv.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 18
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Cresterea numarului de partide extremiste in Europa s-a realizat pe fundalul unor nemultumiri sociale care s-au acumulat de-a lungul timpuilui si a lipsei de reactie din partea autoritatilor care au guvernat pana acum. In find, este un proces normal de schimbare a spectrului politic, iar nevoie de alternativa este uneori mai puternica decat ramanerea in aceeasi situatie instabila. Exemple ca cele din Italia, Germania, Franta, Austria si Ungaria sunt relevante. Interesanta este situatia din Romania, unde nemultumiri nu au antrenat dezvoltarea extremismului, dorinta de alternativa a cetatenilor s-a concentrat spre partide noi, ce promoveaza competenta si seriozitate, acestea parand a fi principalele lucruri pe care societatea le urmareste in acest moment.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 17
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Nominalizarea sau consacrarea celor doua mari orientari politice: „de stanga” și „de dreapta”, parvin de la Revolutia Franceza (1789). Moment istoric care a disociat natura partidelor, prin pozitionarea partizanilor in Adunarea Nationala a reprezentantilor Starii Generale din Franța; Initial, pe fondul simplificarii procedurii de numarare a voturilor, deputatii partizani ai regalitatii s-au asezat in dreapta presedintelui Adunarii, pe cand, opozantii sai, la stanga. Astfel, aceasta geografie ideologica a facut scoala in nenumarate tari și acest vocabular a devenit suficient de universal pentru a rezuma divizarea spectrului politic. Dupa cum bine putem observa, partidele extremiste au inceput sa capete un rol cat mai vizibil in toata lumea, acest lucru datorandu-se incapabilitatii partidelor aflate in prezent la guvernare de a-i multumi pe votanti. Atunci cand oamenii obersva ca lucrurile nu se mai ridica la asteptarile lor, iar cei din centru nu fac fata asteptarilor pe care acestia le au, acestia isi indreapta atentia spre dreapta sau spre stanga, cu speranta ca tara va putea fi condusa spre prosperitate. Putem spune ca da, aceste doua partide sunt ca o asa zisa “a doua varianta” care se ghideaza dupa propria lor strategie si anume, maretia lor pe care au avut-o de-a lungul istoriei si promisiuni grandioase. Faptul ca votantii sunt dezamagiti de restul partidelor, ajung in punctul de a apela la a doua varianta cu gandul ca aceasta le va putea oferi o noua abordare si le va aduce ceea ce ei isi doresc cu adevarat.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 19
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Extremismul caracterizează o politică intolerantă, nedemocratică, discriminantă, având frecvent caracterul de fanatism, naționalism, exercitat de unele grupări fundamentaliste.Unii oameni blameaza democratia. Acestia afirma ca democratia a mers mereu, dar rezultatele nu se văd, si de aceea un partid extremist ar fi o soluţie mai bună, ca ar face lumea mai putin haotica. Alti considera ca un sistem extremist nu ar ajuta ajuta cu nimic, ci doar ar deterioria situatia. Oamenii voteaza partidele extremiste pentru ca ele ca au o politica anti-sistem, iar oamenii care sunt nemulţumiţi de actualul sistem pică uşor în plasa. Nu sunt de acord cu partidele extremiste si nu as vota niciodata cu unul. Extremismul degenerează şi dacă ştim putina istorie, nu vrem să se întâmple asta. Extremismul de-a lungul istoriei a provocat numai rau şi ar trebui să învăţăm din asta.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 14
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Partidele extremiste reprezintă acele partide care continuă să funcționeze pe variant unei ideologii bine definite, bine înrădăcinată și care promovează acele valori strict de stânga sau de dreapta. În general, când se vorbește despre opțiunea alegătorului trebuie luate în considerare următoarele concepte- vot de proximitate și vot directional. În primul caz este vorba despre alegătorii care susțin, simpatizează și votează acele partide cu care au interese cât mai apropiate, cât mai proxime. Astfel că acei cetățeni votanți vor alege să voteze un partid ori de stânga, ori de dreapta, care le va acorda siguranță și stabilitate. Cel de-al doilea vot, cel directional, cuprinde acea categorie de alegători care se identifică cu partidele de centru, dar care bîn cazul unor crize sau nefuncționalități vor allege să schimbe guvernarea într-o direcție anume pentru a soluționa crizele existente. Există și cazuri în care și alegătorii mediani ajung să voteze cu astfel de partide deoarece îi conving că acestea vor face schimbări radicale, iar în acest fel partidele extremiste câștigă mai mult teren de obicei.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 16
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Extremismul apare pe fontul unor nemulțumiri acutizate ale populației. Partidele de acest fel s-au popularizat reușind sa-i convingă pe alegătorii mediani ca ei pot realiza schimbarea dorita de societate. Creșterea numărului de astfel grupări poate fi justificata prin instabilitate( economică, socială, culturală etc) cât și dorinta de schimbare.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 15
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote