Should voting inside the Commission, ECB, or ECJ, be made transparent?

Există o dilemă, ceea ce face dificilă alegerea unei opțiuni evidente. Dacă democratic, ar părea că instituțiile trebuie să devină și mai transparente decât sunt în prezent, trebuie evidențiat că există și aspecte negative. Comisia este o instituție independentă de interesele statelor membre astfel că deciziile se vor lua în favoarea interesului Uniunii. În cadrul Comisiei, deciziilor sunt secrete, ceea ce conturează problema legitimității lor. În cazul în care procesul de transparentizare s-ar adânci, atunci deciziile Comisiei ar putea fi contestate și ar fi mai ușor să se piarda încrederea în instituție, întrucât ar ieși la iveală unele slăbiciuni. Totuși, trebuie să se țină cont că Președintele Juncker la începutul mandatului și-a luat un angajament de a face Comisia mult mai transparentă decât în trecut. BCE este tot o instituție supranațională, în cadrul căreia membrii sunt independenți și imparțiali față de orice altă instituție sau organ al Uniunii, ori guvern. Cu toate acestea, autonomia absolută a BCE în politica monetară este des contestată din cauza absenței controlului democratic asupra acestei instituții. Deși o mai mare trasparență ar face ca publicul să înțeleagă mai bine cum sunt afectați de decizii și în acest sens s-ar îmbunătăți disciplina fiscală, o mai mare transparentizare ar amplifica conflictul dintre Nord-Sud, deoare s-ar afla care sunt țările care le au dezavantajat pe celelalte. CEJ este instituția care a promovat integrarea europeană. Cu toate acestea este foarte des contestată că duce lipsă de transparență. Deși ar fi atrăgător să se știe cum s-a votat, deoarece deciziile au efecte importante asupra tuturor, consider că divulgarea unor rezultate nu ar mai face instituția credibilă ceea ce va conduce către o criză identitară. În concluzie, deși din punct de vedere democratic, cetățenii ar trebui să aibă cunoștință de cum se votează și cum funcționează instituțiile, astfel căpătând o mai mare credibilitate în rândul publicului, o încercare de a face mult mai transparent procesul decizional ar avea și riscuri. Întrucât UE și-ar arăta slăbiciunile, s-ar putea produce conflicte de interese și mai mult de atât ar da acces la informații unor țări terțe, care ar putea profita. Totuși o soluție ar fi ca toate instituțiile să reducă numărul excepțiilor de la divulgare și să adere la registrul de transparență al UE.

Procedura standard de luare a deciziilor la nivelul UE este cunoscută sub numele de procedură legislativă ordinară (denumită anterior codecizie).Aceasta înseamnă că Parlamentul European (instituţia care îi reprezintă pe cetăţenii europeni şi ai cărei membri sunt aleşi prin vot direct) trebuie să aprobe legislaţia UE împreună cu Consiliul (instituţia reprezentând guvernele celor 28 de state membre).Astfel,în calitate de cetățeni europeni, avem dreptul de a ști cum se iau deciziile în cadrul instituțiilor europene, cine participă la procesul decizional și ce documente se folosesc în procesul de pregătire și adoptare a actelor juridice, precum și dreptul de a solicita acces la aceste documente și de comunicare a deciziilor.Nu în ultimul rând,avem dreptul de a afla cine primește finanțare de la bugetul UE.În acest sens transparența are un rol esențial și anume acela de a încuraja cetățenii să participe mai activ la viața politica a Uniunii Europene.În ceea ce privește cele doua instituții BCE și CEJ, transparența deciziilor lor ar aduce atât beneficii dar ar avea și efecte negative asupra cetățenilor și a Uniunii în general.Conchid spunând că cetățenii ar trebui să cunoască modul de luare a deciziilor și de funcționare a instituțiilor,acest fapt fiind democratic.

Potrivit articolului 15 al ”Tratatului privind functionarea Uniunii Europene”: "Orice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică, care are reședința sau sediul statutar într-un stat membru, are drept de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, indiferent de suportul pe care se află aceste documente, sub rezerva principiilor și condițiilor care vor fi stabilite în conformitate cu prezentul alineat." Astfel, cetățenii uniunii au așteptări justificate ca procesul decizional al UE să fie cât se poate de transparent și deschis, atât pentru a se asigura o reprezentare echilibrată și a evita exercitarea de presiuni nejustificate asupra factorilor de decizie, cât și pentru ca cetățenii să se simtă încurajați să participe activ la viața democratică în cadrul Uniunii Europene. În același timp, conform lui Emily O`Reilly (Ombudsmanul European), UE prezintă, de fapt, standarde de transparență înalte față de multe dintre statele membre, precum și un registru de lobby adecvat, promovând o guvernare deschisă și etică. Totodată, aceasta admite și necesitatea elaborării de noi legi pentru a aduce gradul de transparență la standardele stabilite actual, în special și pentru a schimba concepția existentă în rândul cetățenilor că UE ar fi ceva „făcut pentru ei” și nu ceva în care să poată participa sau în care pot avea influență. Consiliul UE este una dintre cele mai opace instituții din Bruxelles. Înainte ca o decizie să fie luată oficial, experți naționali din diferite grupuri și ambasadori UE se întâlnesc în mod regulat, discuțiile lor nefiind înregistrate și pozițiile individuale ale statelor membre fiind confindențiale. Înainte ca miniștrii să ajungă la un compromis, există foarte puține controale publice asupra modului în care diferitele interese și argumente influențează proiectul de lege, punându-se, astfel, la îndoială credibilitatea uniunii și ducând la o înflorire a eurosceptismului, făcând din Uniunea Europeană o țință ușoară pentru populiști și fenomenul ”Blame Bruxelles”, care implică (printre altele) o detașare față de interesele și nevoile opiniei publice. https://euobserver.com/institutional/140955 https://www.theparliamentmagazine.eu/articles/news/emily-oreilly-lack-transparency-damaging-eu

Procedura standard de luare a deciziilor la nivelul UE este cunoscută sub numele de procedură legislativă ordinară sau codecizie, aceasta însemnând că Parlamentul European (instituţia care îi reprezintă pe cetăţenii europeni şi ai cărei membri sunt aleşi prin vot direct) trebuie să aprobe legislaţia UE împreună cu Consiliul (instituţia reprezentând guvernele celor 28 de state membre).Înainte de a propune noi iniţiative legislative, Comisia evaluează potenţialele consecinţe economice, sociale şi ecologice pe care le-ar putea avea acestea. Prin urmare, Comisia realizează evaluări de impact care prezintă avantajele şi inconvenientele diferitelor opţiuni politice. De asemenea, Comisia consultă părţile interesate cum ar fi organizaţiile neguvernamentale, autorităţile locale, reprezentanţii industriei şi ai societăţii civile. Grupurile de experţi sunt invitate să formuleze avize cu privire la aspectele tehnice relevante. În acest fel, Comisia se asigură că propunerile legislative răspund nevoilor celor vizaţi şi evită procedurile birocratice inutile. Banca Centrală Europeană este una dintre puținele instituții care nu publică rapoartele reuniunilor sale, regulile actuale spun că acestea pot fi făcute publice la 30 de ani după ce deciziile au fost luate. Fiind cetățeni ai Uniunii Europene, avem dreptul de a ști ce decizii sunt luate și cum sunt luate acestea, procesul de transparență având atât efecte pozitive, cât și efecte negative. Efectele pozitive ar fi că cetățenii sunt mult mai bine informați de asupra celor ce se întâmplă, iar unul din efectele negative ar fi încetinirea procesului de luare a deciziilor. Ca să fie un echilibru între acestea,consider ca deciziile trebuie să fie discutate înainte de a fi luate sau macar rapoartele să fie facute publice într-un interval mai scurt de timp. https://europa.eu/european-union/eu-law/decision-making/procedures_ro

Conform articolului 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului. Tratatele recunosc rolul esențial jucat de cetățenii Uniunii în ceea ce privește participarea la viața democratică a Uniunii. Articolul 10 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că funcționarea Uniunii se întemeiază pe principiul democrației reprezentative, că orice cetățean al Uniunii are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii și că cetățenii sunt reprezentați direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European. Asadar, o transparență sporită în sectorul alegerilor facilitează implicarea cetățenilor în cadrul procesului democratic al Uniunii și o mai bună înțelegere a politicii la nivel european.