Should voting inside the Commission, ECB, or ECJ, be made transparent?

Primary tabs

No, because they are collegial institutions representing the EU interest . Once they decide, prior differences are irrelevant.
7% (4 votes)
No, because if the EU's foes know its internal divisions, they can use them against it.
5% (3 votes)
No, because if EU citizens know the divisions inside those institutions, they will no longer trust their decisions.
15% (9 votes)
Yes, because EU citizens have a democratic right to know how EU policies that affect them are decided on their behalf.
73% (43 votes)
Total votes: 59

Comments

Conform cu normele ce apar în Tratatul de la Lisabona (2009), instituțiile Uniunii Europene trebuie să își desfășoare activitatea la un nivel cât mai deschis și cât mai apropiat de cetățeni. Acest fapt evidențiază importanța deschiderii problemelor din cadrul Uniunii Europene publicului larg, având ca și scop informarea în masă a cetățenilor Uniunii Europene. Transparența din cadrul votului ce are loc la nivelele instituțiilor Uniunii Europene se regăsește în procesele verbale publice ce oferă informații cadrului larg, unde cetățenii au dreptul de a solicita accesul. În calitate de cetățean european, avem dreptul de a cunoaște modul prin care se iau deciziile și felul în care acestea ne afectează, iar transparența oferă un rol esențial cetățenilor europeni prin încurajarea lor de a participa mai activ la viața democratică a Uniunii Europene.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 33
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Există o dilemă, ceea ce face dificilă alegerea unei opțiuni evidente. Dacă democratic, ar părea că instituțiile trebuie să devină și mai transparente decât sunt în prezent, trebuie evidențiat că există și aspecte negative. Comisia este o instituție independentă de interesele statelor membre astfel că deciziile se vor lua în favoarea interesului Uniunii. În cadrul Comisiei, deciziilor sunt secrete, ceea ce conturează problema legitimității lor. În cazul în care procesul de transparentizare s-ar adânci, atunci deciziile Comisiei ar putea fi contestate și ar fi mai ușor să se piarda încrederea în instituție, întrucât ar ieși la iveală unele slăbiciuni. Totuși, trebuie să se țină cont că Președintele Juncker la începutul mandatului și-a luat un angajament de a face Comisia mult mai transparentă decât în trecut. BCE este tot o instituție supranațională, în cadrul căreia membrii sunt independenți și imparțiali față de orice altă instituție sau organ al Uniunii, ori guvern. Cu toate acestea, autonomia absolută a BCE în politica monetară este des contestată din cauza absenței controlului democratic asupra acestei instituții. Deși o mai mare trasparență ar face ca publicul să înțeleagă mai bine cum sunt afectați de decizii și în acest sens s-ar îmbunătăți disciplina fiscală, o mai mare transparentizare ar amplifica conflictul dintre Nord-Sud, deoare s-ar afla care sunt țările care le au dezavantajat pe celelalte. CEJ este instituția care a promovat integrarea europeană. Cu toate acestea este foarte des contestată că duce lipsă de transparență. Deși ar fi atrăgător să se știe cum s-a votat, deoarece deciziile au efecte importante asupra tuturor, consider că divulgarea unor rezultate nu ar mai face instituția credibilă ceea ce va conduce către o criză identitară. În concluzie, deși din punct de vedere democratic, cetățenii ar trebui să aibă cunoștință de cum se votează și cum funcționează instituțiile, astfel căpătând o mai mare credibilitate în rândul publicului, o încercare de a face mult mai transparent procesul decizional ar avea și riscuri. Întrucât UE și-ar arăta slăbiciunile, s-ar putea produce conflicte de interese și mai mult de atât ar da acces la informații unor țări terțe, care ar putea profita. Totuși o soluție ar fi ca toate instituțiile să reducă numărul excepțiilor de la divulgare și să adere la registrul de transparență al UE.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 36
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Din punct de vedere democratic, procesul legislativ la nivelul Uniunii Europene suferă de o acută lipsă a transparenței care nu poate fi ignorată. Este adevărat că mare parte din legislația asupra unor domenii importante din activitatea interna a statelor membre (agricultura, piscicultura, mediul înconjurător) este modelată prin prisma deciziilor adoptate de institutiile UE. Astfel, lipsa transparentei decizionale la nivel comunitar este o incalcare a articolului 15 al Tratatului privind functionarea Uniunii Europene- "(3) Orice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică, care are reședința sau sediul statutar într-un stat membru, are drept de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, indiferent de suportul pe care se află aceste documente, sub rezerva principiilor și condițiilor care vor fi stabilite în conformitate cu prezentul alineat." Această încălcare conduce la teama raspandita a cetatenilor ca deciziile adoptate in spatele unor usi închise nu sunt in conformitate cu interesele lor, apărând deseori cazuri in care acestia se confrunta cu politici pe care nu le inteleg si pe care nu le considera legitime. Cu toate acestea, nu pot fi contestate intentiile Comisiei, institutia cu drept de initiativa legislativa ce isi desfasoara activitatea alaturi de Parlament si Consiliu (institutii ce conlucreaza prin procedura legislativa ordinara), de a apara interesele Uniunii si pe cele ale cetatenilor sai sub forma unui tot unitar. Chiar dacă publicul nu are acces oficial la documentele legislative ale Uniunii, lucru ce îi afecteaza credibilitatea, această abordare nu poate fi interpretata doar intr-o manieră negativă. Lipsa transparenței poate reprezenta un instrument al prudenței Uniunii fata de expunerea planurilor sale in fața competitorilor săi, dar asta nu o ajuta in relatia cu proprii sai cetateni care oricum sunt scpetici in identificarea lor ca cetateni ai UE.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 32
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Procedura standard de luare a deciziilor la nivelul UE este cunoscută sub numele de procedură legislativă ordinară (denumită anterior codecizie).Aceasta înseamnă că Parlamentul European (instituţia care îi reprezintă pe cetăţenii europeni şi ai cărei membri sunt aleşi prin vot direct) trebuie să aprobe legislaţia UE împreună cu Consiliul (instituţia reprezentând guvernele celor 28 de state membre).Astfel,în calitate de cetățeni europeni, avem dreptul de a ști cum se iau deciziile în cadrul instituțiilor europene, cine participă la procesul decizional și ce documente se folosesc în procesul de pregătire și adoptare a actelor juridice, precum și dreptul de a solicita acces la aceste documente și de comunicare a deciziilor.Nu în ultimul rând,avem dreptul de a afla cine primește finanțare de la bugetul UE.În acest sens transparența are un rol esențial și anume acela de a încuraja cetățenii să participe mai activ la viața politica a Uniunii Europene.În ceea ce privește cele doua instituții BCE și CEJ, transparența deciziilor lor ar aduce atât beneficii dar ar avea și efecte negative asupra cetățenilor și a Uniunii în general.Conchid spunând că cetățenii ar trebui să cunoască modul de luare a deciziilor și de funcționare a instituțiilor,acest fapt fiind democratic.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 34
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Având în vedere această discuție des vehiculată în mediul public privind transparentizarea unor anumite institutii din organismul UE, un punct de vedere tranșant care să țină partea unei instanțe nu se poate evoca fără a analiza îndeaproape modalitatea prin care este folosit argumentul transparentizării pentru a induce opiniei publice o viziune peiorativă. Astfel, atunci când se vorbește despre transparentizare, ideal este să nu avem în vedere decât unghiul votării. Până a ajunge la acest proces, există o mulțime de mecanisme fundamentate pe dezbateri complexe, care se desfășoară in diverse maniere. Interesele în jurul UE gravitează oscilant în funcție de orientarea politică a țărilor, iar prin a dezvlălui voturile fiecărui membru, s-ar crea o acutizare a disensiunilor ce privesc unitatea europeană. O Uniune ideală nu există și nici nu va exista atât timp cât construcția identitară a statelor se îndreaptă spre prezervarea valorilor autohtone și respingerea proiectului comunitar. Așadar, o astfel de transparentizare nu ar face altceva decât să adâncească diferențele dintre state și, mai mult, ar crește apetitul critic al euroscepticilor, foarte populari de altfel. Pe de altă parte, argumentul valorilor democratice pe care le înglobează și opțiunea votului deschis pare să susțină transparentizarea, însă este un paravan pe care se urcă lipsa concretă a unui construct ideatic. Transparenta înseamnă afișare și deschiderea participativă a cetățenilor UE prin diverse metode de sporire a caracterului informațional, iar din acest punct de vedere UE reușește să construiască un dialog structurat. Deciziile de natură politică pot dobândi conotații pe care cetățenii de rând nu le-ar putea recepta obiectiv, într-o manieră corectă, din prisma complexității proceselor din interiorul UE. Concluzionând, aceste instituții sunt construite după o structură extrem de elaborată, iar a cataloga un organism drept transparent doar din perspectiva votului, reprezintă o modalitate îngustă de privire a complexității proiectului european.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 31
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Potrivit articolului 15 al ”Tratatului privind functionarea Uniunii Europene”: "Orice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică, care are reședința sau sediul statutar într-un stat membru, are drept de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, indiferent de suportul pe care se află aceste documente, sub rezerva principiilor și condițiilor care vor fi stabilite în conformitate cu prezentul alineat." Astfel, cetățenii uniunii au așteptări justificate ca procesul decizional al UE să fie cât se poate de transparent și deschis, atât pentru a se asigura o reprezentare echilibrată și a evita exercitarea de presiuni nejustificate asupra factorilor de decizie, cât și pentru ca cetățenii să se simtă încurajați să participe activ la viața democratică în cadrul Uniunii Europene. În același timp, conform lui Emily O`Reilly (Ombudsmanul European), UE prezintă, de fapt, standarde de transparență înalte față de multe dintre statele membre, precum și un registru de lobby adecvat, promovând o guvernare deschisă și etică. Totodată, aceasta admite și necesitatea elaborării de noi legi pentru a aduce gradul de transparență la standardele stabilite actual, în special și pentru a schimba concepția existentă în rândul cetățenilor că UE ar fi ceva „făcut pentru ei” și nu ceva în care să poată participa sau în care pot avea influență. Consiliul UE este una dintre cele mai opace instituții din Bruxelles. Înainte ca o decizie să fie luată oficial, experți naționali din diferite grupuri și ambasadori UE se întâlnesc în mod regulat, discuțiile lor nefiind înregistrate și pozițiile individuale ale statelor membre fiind confindențiale. Înainte ca miniștrii să ajungă la un compromis, există foarte puține controale publice asupra modului în care diferitele interese și argumente influențează proiectul de lege, punându-se, astfel, la îndoială credibilitatea uniunii și ducând la o înflorire a eurosceptismului, făcând din Uniunea Europeană o țință ușoară pentru populiști și fenomenul ”Blame Bruxelles”, care implică (printre altele) o detașare față de interesele și nevoile opiniei publice. https://euobserver.com/institutional/140955 https://www.theparliamentmagazine.eu/articles/news/emily-oreilly-lack-transparency-damaging-eu
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 35
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Luând in considerare principiile majore pe care se bazează UE, in special cel al promovării democrației, termenul de transparență nu poate fi evitat fiindcă acesta ajunge și mai mult in discuțiile euroscepticilor. Pentru a putea trage o concluzie referitor la transparenta din cadrul uniunii e necesar sa înțelegem modul de funcționare al instituțiilor reprezentative care au un întreg proces de luare a deciziilor. Părerea mea se concentrează pe ideea ca: transparența ar aduce pe cât de multe efecte pozitive (cetățenii ar putea fi mult mai informați, s-ar respecta principiul democrației s.a.) pe atat de multe efecte negative (s-ar acutiza discrepantele deja existente între state, slăbiciunea uniunii ar creste in fata factorilor din exterior). După cum afirma și Jean Monet: “Nimic nu este posibil fără oameni, dar nimic nu funcționează fără instituții”, atat timp cât acestea ne reprezintă interesele, deciziile care sunt luate in cadrul instituțiilor UE ar trebui sa fie cât se poate de transparente, însă acest lucru poate agrava situația din prisma adversarilor pe care le are uniunea și acest lucru trebuie inteles de către cetățenii UE.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 30
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Procedura standard de luare a deciziilor la nivelul UE este cunoscută sub numele de procedură legislativă ordinară sau codecizie, aceasta însemnând că Parlamentul European (instituţia care îi reprezintă pe cetăţenii europeni şi ai cărei membri sunt aleşi prin vot direct) trebuie să aprobe legislaţia UE împreună cu Consiliul (instituţia reprezentând guvernele celor 28 de state membre).Înainte de a propune noi iniţiative legislative, Comisia evaluează potenţialele consecinţe economice, sociale şi ecologice pe care le-ar putea avea acestea. Prin urmare, Comisia realizează evaluări de impact care prezintă avantajele şi inconvenientele diferitelor opţiuni politice. De asemenea, Comisia consultă părţile interesate cum ar fi organizaţiile neguvernamentale, autorităţile locale, reprezentanţii industriei şi ai societăţii civile. Grupurile de experţi sunt invitate să formuleze avize cu privire la aspectele tehnice relevante. În acest fel, Comisia se asigură că propunerile legislative răspund nevoilor celor vizaţi şi evită procedurile birocratice inutile. Banca Centrală Europeană este una dintre puținele instituții care nu publică rapoartele reuniunilor sale, regulile actuale spun că acestea pot fi făcute publice la 30 de ani după ce deciziile au fost luate. Fiind cetățeni ai Uniunii Europene, avem dreptul de a ști ce decizii sunt luate și cum sunt luate acestea, procesul de transparență având atât efecte pozitive, cât și efecte negative. Efectele pozitive ar fi că cetățenii sunt mult mai bine informați de asupra celor ce se întâmplă, iar unul din efectele negative ar fi încetinirea procesului de luare a deciziilor. Ca să fie un echilibru între acestea,consider ca deciziile trebuie să fie discutate înainte de a fi luate sau macar rapoartele să fie facute publice într-un interval mai scurt de timp. https://europa.eu/european-union/eu-law/decision-making/procedures_ro
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 33
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Exista numeroase dezbateri referitoare la transparenta deciziilor luate la nivelul UE, acestea provenind nu doar din partea cetatenilor, ci existand si la nivel institutional. In 2011 Tribunalul Curtii de Justitie a Uniunii Europene a decis ca practica Consiliului Uniunii Europene de a permite accesul la documente ce priveau negocieri legislative este ilegală. În decizia sa, Tribunalul constata: “Transparența … contribuie la consolidarea democrației prin faptul că permite cetățenilor să controleze totalitatea informațiilor care au constituit fundamentul unui act legislativ. Astfel, posibilitatea cetățenilor de a cunoaște fundamentele acțiunilor legislative este o condiție a exercitării efective de către aceștia din urmă a drepturilor lor democratice.” Procesul a fost adus in fata Curtii de Access Info Europe, organizație dedicată promovării transparenței la nivelul Uniunii Europene. Este normal ca cetatenii sa doreasca o mai mare transparenta pentru a se asigura ca interesele lor sunt respectate si reprezentate la nivel european, insa, toate aceste trei institutii (Comisia, ECJ SI ECB) sunt independente de statele membre, iar o transparentizare a deciziilor si voturilor din interiorul acestora ar putea ridica anumite intrebari in randul cetatenilor. De asemenea, evident ar fi ca membrii acestor institutii sa reprezinte interesele Uniunii si a cetatenilor sai (asta presupunand functiile lor) fapt care ar trebui sa constituie un motiv pentru care cetatenii sa nu doreasca o mai mare transparenta care sa duca la anumite dereglari in interiorul UE. In concluzie, ca cetatean al UE ma intereseaza ceea ce se decide si cum se voteaza la nivelul institutiilor, dar consider ca unele decizii transparente pentru mine sau pentru cei neavizati, ar putea fi de neinteles si de criticat.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 31
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Conform articolului 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului. Tratatele recunosc rolul esențial jucat de cetățenii Uniunii în ceea ce privește participarea la viața democratică a Uniunii. Articolul 10 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că funcționarea Uniunii se întemeiază pe principiul democrației reprezentative, că orice cetățean al Uniunii are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii și că cetățenii sunt reprezentați direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European. Asadar, o transparență sporită în sectorul alegerilor facilitează implicarea cetățenilor în cadrul procesului democratic al Uniunii și o mai bună înțelegere a politicii la nivel european.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 26
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote